Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mark Taplin, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, a clasificat o telegramă pe 17 ianuarie 2007 legată de legea lustraţiei în România şi rolul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – CNSAS.În telegramă se arată că preşedintele Băsescu a anunţat pe 29 decembrie 2006 că serviciile secrete au finalizat transferul arhivelor Securităţii către CNSAS. La îndemnul lui Băsescu, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a ordonat ca toate arhivele să fie predate CNSAS înainte de aderarea la UE. Totuşi, în ciuda anunţului optimist al lui Băsescu, mai mult de 100.000 de dosare ale Securităţii au fost raportate ca fiind rămase în custodia serviciilor secrete, fiind încă clasificate ca fiind de "importanţă naţională". Unii dintre membrii CNSAS au afirmat că serviciile secrete "nu cooperează pe deplin în procesul lustraţiei, ascunzând unii dintre cei mai răi infractori ai Securităţii". Părerea generală la Bucureşti este că sunt multe lucruri despre care nu vor ieşi la lumină, în mare parte pentru că "mulţi dintre actorii politici şi oficiali ai serviciilor secrete au încă secrete care datează din perioada comunistă".
"Un stat curat înainte de aderarea la UE" este titlul unui subcapitol al acestei telegrame în care se precizează că preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită la CNSAS chiar înainte de sfârşitul anului pentru a anunţa că transferul arhivelor Securităţii a fost finalizat. "Este un proiect pentru care preşedintele a insistat să fie terminat înainte de aderarea la UE şi pe care el l-a promovat public." CSAT a ordonat SRI, SIE şi Ministerului Apărării să finalizeze transferul arhivelor Securităţii până la sfârşitul anului. Băsescu a declarat că el şi-a manifestat direct interesul pentru această chestiune şi că va verifica personal dacă totul va fi făcut la timp. "Cu câteva ore înainte de vizita planificată a preşedintelui Băsescu la sediul CNSAS, toate cele trei instituţii au anunţat «misiune îndeplinită»"
Totuşi, mai mult de 100.000 de dosare ale Securităţii au rămas în custodia celor două principale servicii de informaţii. SRI a anunţat că deţine controlul a 75.000 de dosare legate de informaţii despre contraspionaj şi antiterorism. Directorul SIE, Claudiu Săftoiu, a declarat că la SIE mai sunt operative 27.000 de dosare din perioada Securităţii, precizând că accesul la conţinutul acestor dosare va "compromite operaţiuni în desfăşurare". Băsescu a spus pe 29 decembrie că până şi aceste dosare vor fi reanalizate în următoarele luni de o comisie mixtă formată din doi membri CNSAS şi doi membri ai serviciilor secrete. El a subliniat că "în consens cu CNSAS" dosarele considerate "de interes naţional" vor rămâne în custodia SRI, dar celelalte pot fi studiate. Integritatea dosarelor Securităţii trimise CNSAS este o altă chestiune. De exemplu, disidenţi de marcă au spus că dosarul lor nu există, dosarele politicienilor daţi în vileag ca foşti colaboratori ai Securităţii au pagini lipsă. Băsescu a admis că "nu putem garanta că arhiva SRI este intactă sau că dosarele nu au fost scoase din arhivă începând cu 1990".
Preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, împreună cu Dragoş Petrescu, membru CNSAS, şi directorul Departamentului Investigaţii, dr Germina Nagâţ, i-au spus ofiţerului politic al ambasadei într-o întâlnire pe 15 decembrie că ei au găsit în mod constant dovezi de alterare a arhivelor, afirmând că "au dovezi pentru cel puţin 1.000 de dosare distruse". Secaşiu a mai precizat că o largă coaliţie s-a format împotriva instituţiei "cu voci de la stânga şi de la dreapta, acuzând CNSAS de nelegitimitate". El a reclamat faptul că politicienii au concluzionat că CNSAS este o "instituţie de care nu mai este nevoie". Cei trei s-au plâns şi de atacurile media concertate pentru discreditarea muncii instituţiei. Secaşiu a mai spus oficialilor americani: "Componenţa CNSAS, în care intră şi doi reprezentanţi de la fiecare partid politic major, a «depolitizat» deciziile CNSAS legate de dosarele personale", o afirmaţie pe care, spun cei de la Ambasada SUA, mulţi observatori politici de la Bucureşti o contrazic. "Totuşi, relativ puţine dosare fac referire la politicieni actuali."
Pentru a ilustra cât de copleşitor este procesul de identificare a politicienilor de rang înalt care sunt vinovaţi de poliţie politică, Nagâţ a zis că "ea a lucrat doi ani la un caz recent al unui fost ministru, punând cap la cap din toate dosarele individuale numele de cod, dovada identităţii şi dovada că a făcut poliţie politică". Nota ofiţerului politic arată că Nagâţ nu a dat numele fostului ministru, dar s-a înţeles din context că era vorba despre fostul ministru al Justiţiei şi senator Rodica Stănoiu. Nagâţ a mai spus că: "Cercetătorii CNSAS au dovezi considerabile împotriva unor foşti ofiţeri de Securitate, dar că legea în vigoare cere ca CNSAS să nu identifice persoane dacă acestea nu au data naşterii şi numele părinţilor". Ea a mai arătat că serviciile secrete nu doresc să ofere aceste informaţii, pentru că ar duce la "o dezvăluire mai mare a rolului fostei Securităţi".
Nagâţ l-a plimbat apoi pe ofiţerul politic al ambasadei prin Departamentul Investigaţii al CNSAS, unde a văzut zeci de cercetători tineri înghesuiţi într-o cameră cufundaţi în dosare şi introducând informaţiile într-o bază de date computerizată. "Nu există un card electronic de acces, un impediment major", se arată în telegramă. Întrebată despre presiunile asupra investigatorilor, Nagâţ a precizat că: "Aceşti proaspăt absolvenţi de facultate sunt oarecum protejaţi de presiunile politice pe care ea le-a simţit sub fostul guvern".
"Foşti ofiţeri de Securitate şi informatori sunt încă activi?" este un alt subcapitol care menţionează declaraţiile unui membru al CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, care a spus că au avut loc "distrugeri masive" ale dosarelor Securităţii, menţionând că CNSAS a primit "numai" 17 km de dosare, pe când arhiva STASI din Germania are 176 km. "A fost Securitatea mai tâmpită decât cea germană?", s-a întrebat el retoric. Dinescu credea şi el, ca şi mulţi alţi români, că mulţi foşti informatori sunt încă activi într-o ţară în care, susţine el, se angajează mai mulţi agenţi secreţi decât pe vremea lui Ceauşescu.
În urma acestor discuţii, concluzia ofiţerului politic a fost că, deşi Băsescu a luptat pentru a se da drumul arhivelor Securităţii şi pentru un proces fără influenţe comuniste, clasa politică a conchis că nu poate risca să continue cu lustraţia. "Acest lucru a fost confirmat ambasadei şi de oficiali de seamă ai serviciilor secrete care ne-au recunoscut acest lucru într-o discuţie informală." Până şi liberalii ca prim-ministrul Tăriceanu, care iniţial se aşteptau să profite politic în urma dezvăluirilor despre rivali, cum a fost Mona Muscă, au fost şocaţi să vadă cât de rapid dezvăluirile ad-hoc şi scurgerile care veneau dinspre CNSAS vara trecută au modificat controlul unui singur partid sau grup de interese. Consilierul pe probleme de securitate al prim-ministrului Tăriceanu, el însuşi un liberal şi un om de ştiinţă specializat în istoria Securităţii, a admis oficialilor americani că "o nouă lege a lustraţiei este blocată în Parlament fără şansă de a se mişca ceva anul acesta".
"Îmi pare rău să spun", a explicat el, "că propriul meu partid nu vrea să continue în această chestiune pentru că nu doreşte să rişte în a intra în conflict cu social-democraţii", pe care prim-ministrul se bazează să-l ajute în susţinerea guvernului său minoritar. În timp ce CNSAS va mai dezvălui multe detalii interesante despre alte persoane mai puţin cunoscute în următoarele luni, marii actori politici sunt oarecum în siguranţă. În timp ce transferul dosarelor Securităţii către CNSAS de la sfârşitul anului subliniază că politicienii şi elita României nu mai au parte de un control de necontestat asupra dosarelor serviciilor secrete, cei mai puternici lideri pot dormi liniştiţi noaptea.
Citiţi toate articolele Wkileaks România - Jurnalul Naţional
Citește pe Antena3.ro
