Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu un tupeu greu de egalat, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, zis „Portocală”, cerea, în 2017, după ce a fost suspendat din magistratură, ca urmare a unei anchete disciplinare decanșate de Inspecția Judiciară, ca articolul din lege care permite „ținerea pe tușă” a unui magistrat până la finalizarea anchetei disciplinare să fie declarat neconstituțional. Iar argumentele lui Negulescu au fost de natură a convinge Copmpletul de 5 judecători de la Înalta Curte, care a sesizat CCR cu privire la aceste aspecte. În mod incredibil, „Portocală” susținea că legea îi încalcă dreptul la muncă și la libertate economică, el fiind cercetat disciplinar și penal pentru fapte de represiune nedreaptă care, în primul rând, au îngrădit dreptul la muncă și la libertate economică al celor pe care i-a „paradit”. La sfârșitul săptămânii trecute, CCR a publicat decizia prin care, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Mircea Negulescu. Între timp, „Portocală” a fost exclus definitiv din magistratură. Nu același lucru s-a întâmplat cu șeful său, Lucian Onea, care, de la sfârșitul săptămânii trecute, este liber să profeseze din nou meseria de magistrat, grație unei decizii a aceleiași ÎCCJ.
Pe data de 6 februarie, Curtea Constituțională a publicat în Monitorul Oficial Decizia nr. 679 din 31 octombrie 2019 și motivarea acesteia, prin care judecătorii instanței de contencios constituțional, în unanimitate, au respins, ca neîntemeiată, o excepție de neconstituționalitate ridicată de celebrul Mircea Negulescu, zis „Portocală”, într-un dosar aflat pe rolul Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Concret, fostul procuror „paraditor” de la DNA Ploiești a convins, atunci, Înalta Curte să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „poate dispune suspendarea din funcție a magistratului”, cuprinsă în articolul 52, alineat 1, din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Sesizarea Curții Constituționale a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o încheiere din data de 25 septembrie 2017, excepția fiind ridicată de Mircea Negulescu, în calitate, la vremea respectivă, de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, în cadrul unui proces care avea ca obiect recursul declarat de el împotriva încheierii din 28 februarie 2017 a Secției pentru Procurori de la CSM, prin care s-a admis solicitarea formulată de Inspecția Judiciară și s-a dispus suspendarea lui „Portocală” din funcția de procuror, până la soluționarea definitivă a procedurii disciplinare ce făcea obiectul lucrării nr. 1254/IJ/218/DIP/2017, aflată pe rolul Inspecției Judiciare.
Fostul procuror Mircea Negulescu a susținut, în acțiunea sa, că dispozițiile din legea criticată contravin Constituției. El a arătat că „dincolo de imprecizia și de generalitatea formulării din lege a motivelor de suspendare, ceea ce lasă loc subiectivismului și arbitrariului, soluția legislativă referitoare la durata măsurii provizorii a suspendării din funcție, și anume «până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare», nu satisface standardul de constituționalitate afirmat în jurisprudența Curții Constituționale cu privire la restrângerea drepturilor și libertăților fundamentare”. Mai exact, „Portocală” se plângea că suspendarea sa din funcția de „paraditor”, în procedura unei investigații disciplinare, îi încalcă „dreptul la muncă”, respectiv că nu mai poate lucra ca procuror, și, pe de altă parte, că îi pune în primejdie libertatea economică, adică nu mai primește salariu.
ÎCCJ, același tipar de gândire
Reamintim unde a ridicat Mircea Negulescu această excepție de neconstituționalitate: în fața unui Complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, singurul care, în această etapă, putea decide dacă argumentele invocate de petent au sau nu valoare de întrebuințare. Ei, bine, acel complet de la ÎCCJ, instanță care în alte nenumărate spețe care aveau legătură cu acest gen de „salariați ai statului” a făcut exces de zel în a le proteja interesele, și-a însușit logica lui „Portocală”. Aflăm, astfel, din motivarea deciziei Curții Constituționale, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu doar că a încuviințat cererea lui Negulescu, sesizând instanța de contencios constituțional, dar, în punctul de vedere transmis, s-a și exprimat în sensul că „subzistă anumite indicii rezonabile de neconstituționalitate” și a considerat că motivul de neconstituționalitate referitor la imprecizia și imprevizibilitatea textului de lege atacat de fostul procuror „paraditor” este întemeiat.
Interesant este că, în această speță, doar Guvernul României s-a arătat interesat să transmită un punct de vedere, arătând că acțiunea lui Negulescu ar trebui respinsă ca neîntemeiată. În schimb, nici președintele de atunci al Senatului și nici președintele de atunci al Camerei Deputaților nu au transmis Curții Constituționale vreun punct de vedere pe marginea acestei excepții de neconstituționalitate.
Până și Livia Stanciu, Daniel Morar și Simina Tănăsescu l-au contrazis pe Negulescu
Curtea Constituțională, în plenul său, cu unanimitate de voturi, a respins, în schimb, toate argumentele lui „Portocală”. Și când vorbim despre unanimitate, ne referim inclusiv la foștii colegi de „sistem” ai lui Negulescu, adică la Daniel Morar și Livia Stanciu, dar și la fosta consilieră a aceluia care i-a luat public apărarea lui „Portocală”, Simina Tănăsescu. Reamintim că la momentul la care a izbucnit acest scandal legat de practicile abuzive și infracționale de la DNA Ploiești, președintele Klaus Iohannis a considerat dezvăluirile făcute despre „paraditorul” Negulescu drept „atacuri la adresa justiției făcute de niște penali”.
Astfel, CCR, în motivarea acestei decizii despre care vorbim, reține că scopul urmărit de legiuitor prin măsura suspendării magistratului din funcție pe durata cercetării disciplinare este „asigurarea desfășurării cu imparțialitate a procedurilor disciplinare și asigurarea prestigiului justiției”, măsura suspendării din funcție fiind justificată de necesitatea protejării intereselor autorității sau instituției publice implicate, scop circumscris atât stabilirii obiective a vinovăției magistratului implicat, cât și „prevenirii unei conduite a magistratului de natură a influența desfășurarea acțiunii disciplinare”.
Mai mult, Curtea arată că, astfel, scopul măsurii de suspendare din funcție nu este unul punitiv, ci mai degrabă de precauție și provizoriu, „în măsura în care privește apărarea interesului public al desfășurării cu imparțialitate a procedurilor disciplinare și asigurarea prestigiului justiției”. În acest sens, măsura suspendării magistratului din funcție, pe durata cercetării disciplinare, este una adecvată, „fiind capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului pentru care a fost instituită și este un instrument necesar pentru desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare și asigurarea presitigiului justiției”.
„Portocală” a mai cerut CCR să dispună ca, pe perioada suspendării din funcție, ca măsură provizorie, „ar trebui ridicate incompatibilitățile și interdicțiile magistratului, în mod similar cu situația suspendării din funcție ca sancțiune disciplinară”, caz în care legiuitorul a prevăzut durata maximă de șase luni și a creat, prin excepție, posibilitatea exercitării dreptului la muncă și a libertății economice, ridicând incompatibilitățile și interdicțiile. Judecători CCR rețin însă că aceste aspecte reprezintă o problemă care trebuie soluționată de o instanță de judecată. Conform legii, pe perioada suspendării din funcție, judecătorului și procurorului nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicții și incompatibilități, nu i se plătesc drepturile salariale, însă i se achită asigurările de sănătate. Perioada suspendării nu constituie vechime în muncă și în magistratură.
De la ce i s-a tras prima suspendare din magistratură
Procesul de la Înata Curte de Casație și Justiție în care Mircea Negulescu, zis „Portocală”, a ridicat aceste excepții de neconstituționalitate are legătură cu prima suspendare din magistratură, care a avut loc la începutul anului 2017. Sancțiunea a fost instituită de Secția pentru Procurori în materie disciplinară de la Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a anchetei disciplinare demarate de Inspecția Judiciară, după ce în spațiul public au fost difuzate mai multe înregistrări audio ale unor discuții telefonice și ambientale avându-l ca protagonist pe fostul procuror „de elită” al Serviciului Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție.
În aceste înregistrări, făcute de soția unui om de afaceri pe care Negulescu l-a arestat, dar și făcute de fostul deputat Vlad Cosma, procurorul vorbea despre „paradeli”, despre „distrugeri de oameni și destine” sau despre episoade în care profera amenințări etc. Ulterior, Mircea Negulescu a fost suspendat definitiv din magistratură.
Lucian Onea ar putea reveni în profesie
În timp ce, chiar și de la „pensia forțată”, Negulescu află că tertipurile prin care a încercat să se „scoată” au eșuat, fostul său șef și coleg de dosar penal Lucian Onea are toate șansele să revină în activitatea de „paraditor”, aceeași Înaltă Curte de Casație, cu fix o zi înainte de publicarea deciziei CCR, a respins ca nefondată contestaţia la decizia de revocare a controlului judiciar dată de judecătorul de cameră preliminară Hermina Iancu în data de 31 ianuarie, iar, cu această decizie în mână, Onea îşi recâştigă scaunul de anchetator până la începerea judecării fondului dosarului, când operează suspendarea de drept, informează Monitorul Justiției. „Din perspectiva evoluţiei procesului penal, se constată că, în prezent, dosarul va ieşi din procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară urmând a se pronunţa pe cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi, iar dacă specificul şi gravitatea acuzaţiilor penale legitimau în fazele anterioare ale camerei preliminare temerea că inculpaţii ar putea influenţa în orice mod buna administrare a procedurilor în ansamblu, o atare temere nu mai are în prezent o justificare obiectivă”, se arată în motivarea instanței.
Lucian Onea şi Mircea Negulescu aveau instituit controlul judiciar din 25 septembrie 2019. Onea a fost trimis în judecată pentru participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovăţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Colegul lui, Mircea Negulescu, cunoscut drept procurorul „paraditor”, este acuzat de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, complicitate la represiune nedreaptă, instigare în formă continuată la comiterea fără vinovăţie sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În acest dosar, fostul deputat PSD Sebastian Ghiță solicită un milion de lei ca parte vătămată, reprezentând „despăgubiri materiale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial produs şi imputabil celor doi inculpați”.
Conform rechizitoriului, cei doi procurori - Lucian Onea şi Mircea Negulescu -, în cursul lunii mai 2015, „l-au determinat pe un martor denunţător să plăsmuiască un denunţ în numele unei persoane imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conţin numele unor persoane - locuitori ai Republicii Moldova, care ar fi avut cetăţenie română în 2014, cu scopul de a dovedi infracţiunea de corupere a alegătorilor pretins săvârşită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunţul”. Mai mult, cei doi procurori au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunea de corupere a alegătorilor faţă de o persoană despre care ştiau că nu este vinovată. În ce îl priveşte pe Onea, procurorii au mai evidenţiat faptul că acesta, cu sprijinul colegului Negulescu, a ticluit probe nereale prin exercitarea de constrângeri asupra martorului denunţător în cele două dosare penale şi că, în mod repetat, „l-au determinat pe martorul denunţător să contrafacă, prin exercitarea de constrângeri, a unui denunţ și a unor tabele în format electronic conţinând nume de persoane din Republica Moldova care ar aparţine unor cetăţeni români imaginari.
Mâine, Secția de Procurori de la CSM urmează să ia în discuție Nota privind situația juridică a lui Onea Lucian Gabriel, „procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, în prezent suspendat din funcție”.
Instanța supremă era de acord, în 2017, cu Mircea Negulescu, fiind de părere că suspendarea din profesie a unui procuror sau judecător până la finalizarea anchetei disciplinare încalcă prevederile constituționale. CCR a răspuns că nu
Tot Înalta Curte a fost de acord și cu Lucian Onea și îi dă voie „paraditorului-șef” de la DNA Ploiești să revină în profesie. Mâine, Secția de Procurori de la CSM ia în discuție cazu lui „Lucică”.
