Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, timp de șapte luni, ca prim-ministru și ca președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ludovic Orban a ignorat solicitările venite dinspre industria “ospitalității” cu privire la suspendarea hârțogăriei aferente plății drepturilor de autor și chiar a plății acestor taxe de către operatorii a căror activitate a fost suspendată sau închisă pe perioada pandemiei, acum deputatul Ludovic Orban pozează în salvatorul celor pe care i-a adus în pragul falimentului. În calitate de parlamentar, Orban a inițiat un proiect de lege, pentru a modifica Legea 55/2020, al cărui număr îi joacă feste liderului PNL, în vederea implementării reglementărilor cerute de industrie, dar pe care același Orban le-a tratat cu sictir pe vremea când conducea Executivul. Mai mult, el a depus proiectul de lege a doua zi după ce ORDA, sub conducerea lui Mario Lucian De Mezzo, pe care însuși Orban l-a numit în funcție, a emis o decizie cu conținut similar. Iar pentru ca lucrurile să fie cu adevărat ridicole, inițiativa legislativă a deputatului Ludovic Orban a fost înregistrată la conducerea Camerei Deputaților, adică la Ludovic Orban, care conducere a înaintat-o Senatului, spre dezbatere. Urmând ca, după ce Senatul o va adopta, să revină la instituția condusă de Ludovic Orban, în calitate de cameră decizională.
Din data de 21 decembrie 2020, de când i-a fost validat mandatul de parlamentar nou ales, pe listele PNL, la alegerile generale din 6 decembrie, deputatul Ludovic Orban a inițiat două proiecte de act normativ. Primul se referă la o propunere legislativă pentru declararea datei de 15 noiembrie drept “Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov, din 1987”. Al doilea reprezintă proba dedublării de care dă dovadă fostul premier.
Este vorba despre o inițiativă legislativă denumită Propunere Legislativă “pentru modificarea și completarea Legii nr. 5 din 15 mai 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19”. Legea este 55/2020, nu 5/2020, însă, așa cum vom arăta în continuare, Orban a făcut această eroare de fiecare dată când a vorbit despre ea în documentația prin care și-a argumentat și promovat inițiativa. Asta, în condițiile în care Ludovic Orban a fost premierul Guvernului care a adoptat proiectul de lege devenit Legea 55/2020 și care conduce partidul (PNL) care a susținut activ, anul trecut, adoptarea acestei legi, după care, tot ca premier, Orban a folosit-o cel puțin o dată pe lună, pentru a prelungi cu câte alte 30 de zile starea de alertă la nivel național.
A confundat starea de alertă cu Bugetul de Stat
Greșeala apare inclusiv în textul propunerii de act normativ “BP 137/2021”, cât și în expunerea de motive, dar și în forma legii inițiate. Legea 5/2020, pe care o confundă sistematic fostul premier, a fost adoptată în 6 ianuarie 2020, prin asumarea răspunderii Guvernului Orban, și se referă la “Legea Bugetului de Stat pe anul 2020”.
Propunerea legislativă a fost înaintată de deputatul PNL Ludovic Orban către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, al cărui președinte este tot Ludovic Orban, cu o întârziere de o săptămână de la redactare, ea fiind scrisă în 31 martie 2021.
“Lacrimi” de crocodil
Orban arată, în expunerea de motive, că “prezenta inițiativă legislativă propune modificarea legii nr. 5 din 15 mai 2020 (din nou eroare - n.red.) privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, astfel încât unitățile din industria HORECA și toți agenții economici (entități private, entități fizice și juridice), în condițiile în care, în contextul situației de criză generate de pandemia de Covid-19, le-a fost suspendată activitatea să nu mai furnizeze în format scris și electronic, în termen de 30 de zile de la solicitare, informațiile și documentele solicitate de către organele de gestiune colectivă și să le fie suspendată plata drepturilor de autor către acestea”.
Mai departe, deputatul Orban scrie că “industria HORECA este printre cele mai afectate de pandemia de Covid-19, având în vedere că a fost, de fiecare dată, vizată de restricțiile impuse de autorități, atât în perioada stării de urgență, cât și recent, pe fondul exploziei numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. În forma actuală, Legea nr. 8/1996 îi obligă pe toți cei din industria HORECA (restaurante, cafenele etc.), chiar dacă își închid unitățile, să informeze lunar organismele de gestiune colectivă privind documentele pentru stabilirea cuantumului privind plata drepturilor de autor, deși unitatea nu funcționează”.
Orban, în triplă ipostază
Inițiatorul acestui proiect de lege este una și aceeași persoană cu cea a premierului care, în data de 5 mai 2020, declara că “suntem atenţi şi la economie, dar sănătatea e de bază, iar dacă e să o luăm, contribuţia la Produsul Intern Brut a HORECA este limitată, o putem duce încă o lună jumate, două”.
Unsprezece luni mai târziu, aceeași persoană dădea vina, în expunerea de motive, chiar pe autoritățile pe care le-a condus și care au pentru situația creată: “Menționez faptul că se cunosc perioadele în care aceste unități au fost obligate să fie închise prin decizii publice reglementate prin Hotărâri de Guvern și Hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență”. Paradoxal, Hotărârile de Guvern erau adoptate chiar sub conducerea lui Ludovic Orban, în baza hotărârilor CNSU, al cărui președinte a fost… Ludovic Orban.
De Mezzo, dat afară de la ORDA, după ce a emis o decizie similară cu ce vrea să reglementeze președintele PNL
Așa cum am arătat mai sus, Ludovic Orban a redactat această inițiativă legislativă în data de 31 martie 2021, ea fiind semnată împreună cu deputatul PNL Gigel Știrbu. Iar textul inițiativei care a fost introdusă în circuitul parlamentar are un singur articol: “Legea nr. 5 din 15 mai 2020 (se repetă eroarea n.red.) (…), publicată în Monitorul Oficial al României partea I (…) cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează astfel: Articolul 23 se completează cu un nou alineat 4, care prevede că pe durata cât utilizatorii și intermediarii drepturilor de autor au suspendată activitatea, prin Hotărâri ale autorităților centrale și locale se suspendă plata drepturilor de autor către acestea și se suspendă și furnizarea către organismele de gestiune colectivă, în format scris și electronic, în termen de 30 de zile de la solicitare, informațiile și documentele solicitate pentru determinarea cuantumului remunerațiilor, precum și informațiile privind operele utilizate, ștampilate și semnate de reprezentantul legal de către utilizatorii sau intermediarii drepturilor de autor”.
Coincidența face că, pe data de 30 martie 2021, cu o zi înainte, Oficiul Național pentru Drepturile de Autor (ORDA) să emită decizia nr. 15/2020 privind efectele interzicerii activității operatorilor economici asupra obligațiilor de plată a remunerațiilor pentru drepturile de comunicare în perioada pandemiei de Covid-19.
Conform acestui document, “operatorii economici nu datorează remunerații pentru dreptul de comunicare publică a produselor purtătoare de drepturi de autor și conexe, pentru perioadele și pentru spațiile expres stabilite prin acte ale autorităților competente ale statului, potrivit cărora se introduce măsura interzicerii activității pentru combaterea pandemiei de Covid-19”.
Decizia ORDA mai prevede că, la cererea organismelor de gestiune colectivă abilitate să colecteze remunerații în domeniul comunicare publică sau din proprie inițiativă, operatorii economici cu activitatea suspendată “au obligația de a indica actele autorităților competente ale statului potrivit cărora se instituie măsura interzicerii activității”.
Decizia este semnată de către liberal Mario Lucian De Mezzo, în calitate de director al ORDA, și a fost votată pentru legalitate de către consilierul juridic Daniel Tufan. De Mezzo a fost numit la ORDA în luna iunie a anului trecut și, ce să vezi, demis chiar pe data de 6 aprilie 2021. Prin decizia lui Florin Cîțu. În locul său, premierul l-a numit pe Răzvan Codruț Pop. Tot în 6 aprilie, Ludovic Orban a introdus în circuitul parlamentar inițiativa sa legislativă, redactată pe 31 martie.
Pentru perioada stării de urgență, Guvernul considera că aceste taxe puteau fi compensate
“Jurnalul” a intrat în posesia unei corespondențe transmise de ORDA către entitățile care compun aceste organisme de gestiune colectivă, cu privire la drepturile de autor, ca urmare a diligențelor făcute în perioada stării de urgență. Este, practic, una dintre singurele, dacă nu singurul răspuns complet transmis de Guvern, anul trecut. Din text, reiese o acțiune de “întoarcere a portofelului”, practicată, pe vremuri, de “valutiști”.
Documentul-răspuns datează din 5 mai 2020, “în contextul pandemiei de SARS-CoV-2 și a stării de urgență instituite la nivel național, o serie de operatori economici (hoteluri și alte unități de cazare, restaurante și alte unități de alimentație publică, discoteci, spectacole, alte manifestări artistice, sport agrement, școli de dans, balet, transport, cazinouri, galerii, concerte, mall-uri, săli de jocuri – n.red.), preponderent dintre cei care realizează activitatea de comunicare publică a operelor sau produselor purtătoare de drepturi conexe, au activitatea întreruptă sau suspendată. Pe cale de consecință, în lipsa utilizării, operatorii economici în referință nu datorează plata remunerațiilor pentru perioada în care activitatea lor este întreruptă sau suspendată”. Era vorba despre perioada stării de urgență, Mai departe, documentul precizează că “ORDA consideră că se impune prelungirea perioadei de valabilitate a autorizațiilor de licență neexclusivă aflate în derulare, cu o perioadă echivalentă cu cea în care operatorii economici au avut activitatea întreruptă sau suspendată”.
“Pentru operatorii economici care au achitat în avans remunerațiile, ORDA consideră că se impune ca sumele plătite să fie returnate sau asimilate/ compensate cu sumele datorate după reluarea activității, pentru o perioadă de timp echivalentă cu cea în care activitatea a fost întreruptă sau suspendată”.
Cu alte cuvinte, cine a plătit, deși n-a activat, fiind închis de Guvern, în starea de urgență, își poate compensa suma, exact cum procedează, spre exemplu, ANAF, cu cei care au fost executați, în mod nejustificat, de sume, prin scutirea ulterioară de la plată a viitoarelor debite. În cazul de față, nu se cunoaște ce se întâmplă cu recuperarea sumelor plătite în avans de operatorii economici care, din diferite motive, nu au mai putut sau nu vor mai putea să-și continuie activitatea.
