Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
370 de milioane de euro! Atât a costat visul Elenei Udrea de a transforma România într-o ţară de schiori, patinatori şi înotători. Banii au fost investiţi în săli de sport şi patinoare în sate cu locuitori puţini, bătrâni şi sărmani şi în pârtii de schi în zone uitate de lume. Unele proiecte au fost realizate în localităţi în care nu există apă curentă, canalizare, nu există căi de acces (drumuri, tren), nu există infrastructură rutieră şi nici structuri de primire turistică. În euforia cheltuirii banilor au fost preluate proiecte mai vechi ale autorităţilor locale, iar finanţarea a mers spre Consiile Locale controlate de PDL şi evident către firmele de casă ale partidului. Chiar dacă au fost preluate proiecte vechi, preţurile au fost actualizate, iar majoritatea investiţiilor au costat mai mult decât ar fi trebuit, în zone fără vad turistic.
Pârtii ca un derdeluş
"Din cauza schimbărilor climatice este interzis prin lege să amenajezi domeniu schiabil sub altitudinea de 1.400 de metri. În România, singura zonă care se pretează a fi domeniul schiabil este zona platoului Bucegi, unde avem o altitudine de peste 2.000 de metri. Aceste criterii la noi în ţară nu se mai respectă, chiar dacă cercetările sunt făcute de «doctori în domeniul schiabil», aşa cum sunt numiţi specialiştii în acest domeniu din străinătate", ne-a explicat Gelu Grădinaru. Cauza pentru care pârtiile de schi nu pot fi construite sub altitudinea de 1.400 de metri este simplă, deoarece sub această cotă zăpada artificială este foarte greu de menţinut. "Majoritatea pârtiilor de schi din lume au tunuri de zăpadă artificială. Pentru ca pârtia să fie bună, temperatura trebuie să fie sub minus 5 grade Celsius. Această temperatură nu poate fi întâlnită o perioadă mai lungă, zile la rând, la altitudini sub 1.400 de metri", ne-a explicat Grădinaru, administratorul instalaţiilor pe cablu din Sinaia şi Predeal.
"Au investit o căruţă de bani, vorbim despre sute de milioane de euro, în nişte zone care niciodată nu vor fi transformate în staţiuni montane. Autorităţile au neglijat singura zonă din ţară care se pretează a fi un excelent domeniu schiabil. Chiar i-am avertizat pe cei de la minister, în repetate rânduri, cu privire la proasta amplasare a zonelor ce urmau a deveni staţiuni montane. Ei au văzut staţiuni montane pe toate dealurile din spatele primăriilor, ceea ce nu este adevărat", spune Grădinaru.
Udrea a ieşit în faţă cu proiecte de lux
"Telegondola este o instalaţie de lux. De regulă, în străinătate, acest echipament se utilizează pe gheţari, adică pe distanţe mai mari, nu ca la noi. Nu se justifică amplasarea unei telegondole într-o staţiune pe Valea Prahovei sau la Piatra-Neamţ. Pe pârtia de la Piatra-Neamţ nu cred că se schiază 20 de zile pe sezon. Aia a fost o investiţie foarte, foarte proastă. Zona aceea nu va deveni niciodată o staţiune de interes nici măcar naţional, ce să mai vorbim de internaţional", ne-a explicat Gelu Grădinaru. Udrea nu are nici o scuză pentru investiţiile prost făcute. Cu banii de la minister sau cu fondurile europene alocate dezvoltării turismului, ministerul condus de ea a susţinut economia ţărilor din Occident, dar şi firmele de casă ale PDL-ului. "Banii investiţi în domeniul schiabil în ultimii ani nu au ajutat economia românească, ci au ajutat economia Occidentului. Spun asta pentru că toate echipamentele au fost achiziţionate din străinătate, nici măcat un şurub nu este fabricat în România. Mai mult, o instalaţie modernă de transport pe cablu poate fi operată cu cinci oameni, ceea ce înseamnă că nici măcar nu a creat locuri de muncă. În plus, nu se justifică investiţiile statului în acest domeniu. Transportul pe cablu trebuia făcut de firme private. Statul a achiziţionat echipamentele la un preţ cu cel puţin 30%- 40% mai mare decât ar fi făcut-o un investitor privat, deoarece privatul negociază", ne-a explicat Gelu Grădinaru.
Statul umflă factura
Gelu Grădinaru spune că firma pe care o administrează a investit în 2006 în telescunul de la Sinaia, între cota 1.400-2.000, suma de 3,7 milioane de euro, la un curs de 3,5 lei un euro, iar în 2004, în teleferic a investit circa 3 milioane de euro, la un curs de 3,87 lei pe un euro. "Noi am făcut, în 2006 o parte dintre lucrări cu ajutorul unui elicopter adus din Ucraina, deoarece terenul este foarte dificil. În plus, am negociat cu firma de la care am cumpărat echipamentul să realizez stâlpii aici, în ţară. Am reuşit să-i facem la Câmpina, la Electromontaj. Compania Electromontaj ar fi putut face stâlpi galvanizaţi pentru astfel de instalaţii pentru marile firme din străinătate, însă nu puteau face faţă cererii, deoarece nu aveau capacitatea să producă cât cereau firmele respective. Nu puteau ţine pasul cu ei. Pe lângă faptul că statul cumpără echipamentele la preţuri mult mai mari decât le-ar fi făcut un investitor privat, statul umflă facturile la lucările civile cu circa 20%", ne-a declarat Gelu Grădinaru.
Să nu uităm patinoarul de la Braşov, pentru care Udrea a plătit firmei MBS, deţinută de colegul său de partid, Gabriel Silaghi, suma de 12 milioane de euro, adică de trei ori mai mult decât a costat un patinoar asemănător la vecinii noştri unguri. Patinoarele plătite de Udrea au fost făcute cu nişte costuri care au speriat şi Vestul, declara recent actualul ministru al Turismului, Eduard Hellvig. O altă investiţie făcută fără cap o constituie telescaunul de la Rânca, judeţul Braşov. Investiţia a fost în valoare de peste 6 milioane de euro, însă este neutilizat aproape tot sezonul, deoarece nu are instalaţii de zăpadă artificială. Şi exemplele ar putea continua.
Udrea visează numai pârtii
Fostul ministru apreciază că "România este o ţară care şi-ar permite să scoată bani frumoşi de pe seama turismului montan, pentru că avem Carpaţii". "Dacă vrem să ne folosim potenţialul, dacă vrem ca românii, şi nu numai, să îşi petreacă vacanţele de iarnă făcând ski în România şi nu în Austria sau mai nou la vecinii bulgari, atunci trebuie să investim în pârtii, telegondole, modernizarea şi extinderea staţiunilor montane. Sunt dispusă oricând să dau sfaturi actualului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Am fost ministrul care a înregistrat cea mai mare absorbţie a fondurilor europene", a scris, recent, Udrea pe bog. În perioada în care Udrea a fost ministru, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, s-au plătit 175 de milioane de euro (785.559.000 de lei ) pentru 327 de săli de sport, din care 30 au fost finalizate după luna martie 2012, 36 de milioane de euro (162.267.000 de lei) pentru trei bazine de înot, circa 11,5 milioane de euro (52 de milioane de lei) pentru două patinoare şi 130.588.570 de euro pentru domenii schiabile.
Pârtii ca un derdeleluş
"Din cauza schimbărilor climatice nu este recomandată amenajarea domeniilor schiabile sub altitudinea de 1.400 de metri. În România sunt puţine zone care se pretează a fi transformate în domenii schiabile: zona platoului Bucegi, zona Parâng-Retezat, Poiana Braşov, unde avem o altitudine de peste 1.400-1.500 de metri. Aceste criterii la noi în ţara nu se mai respectă, chiar dacă cercetările sunt făcute de «doctori în domeniul schiabil», aşa cum sunt numiţi specialiştii în acest domeniu din străinătate", ne-a explicat Gelu Grădinaru. Cauza pentru care pârtiile de schi nu pot fi construite sub altitudinea de 1.400 de metri este simplă deoarece sub acestă cotă zăpada artificială este foarte greu de menţinut. "Marea majoritate a pârtiilor de schi din lume au instalaţii de producere a zăpezii artificiale. Pentru ca pârtia să poata fi înzăpezită artificial, temperatura trebuie să fie sub minus 5 grade Celsius. Această temperatură nu poate fi întâlnită o perioadă mai lungă, zile la rând, la altitudini sub 1.400 de metri", ne-a explicat Grădinaru, administratorul instalaţiilor pe cablu din Sinaia şi Predeal.
"Au investit o căruţă de bani, vorbim de sute de milioane de euro, în nişte zone care niciodată nu vor fi transformate în staţiuni montane. Autorităţile au neglijat singura zonă din ţară care se pretează a fi un excelent domeniu schiabil, cea din Vale Prahovei. Chiar i-am avertizat pe cei de la minister, în repetate rânduri, cu privire la proasta amplasare a zonelor ce urmau a deveni staţiuni montane. Ei au văzut staţiuni montane pe toate dealurile din spatele primăriilor, ceea ce nu este adevărat", spune Grădinaru.
Udrea a ieşit în faţă cu proiecte de lux
"Telegondola este o instalaţie de lux. De regulă, în străinătate, aceast echipament se utilizează pe gheţari, adică pe distanţe mai mari, nu ca la noi. Nu se justifică amplasarea unei telegondole într-o staţiune pe Valea Prahovei sau la Piatra Neamţ. Pe pârtia de la Piatra Neamţ nu cred că se schiază 20 de zile pe sezon. Aia a fost o investiţie foarte, foarte proastă. Zona aceea nu va deveni niciodată o staţiune de interes nici măcar naţional, ce să mai vorbim de interes internaţional", ne-a explicat Gelu Grădinaru.
Citește pe Antena3.ro
