"Vine ambulanţa, fă-te că te doare! Prefă-te că te doare!"

17 decembrie 2010. O zi ce părea absolut normală. Dar pe care soarta s-a încăpăţânat s-o scoată din banali­ta­tea ei şi s-o transforme într-o tra­ge­die. Accidentul de circulaţie petrecut la intersecţia Bulevardelor Ba­sa­ra­bia cu 1 Decembrie avea să în­groa­pe şi să schimbe pentru totdeauna destinele a şase oameni nevinovaţi. A trecut o lună de la nenorocirea petrecută într-o vineri după-amiază. De atunci, singura certitudine este că au murit patru oameni care făceau diali­ză de ani buni. Şi că cei doi supra­vie­ţuitori, Cristian Pintea şi Aurica Elena Stanciu, au vieţile distruse.

Pentru Aurica, 58 de ani, supra­vie­ţuitoarea din "ambulanţa morţii", viaţa s-a oprit o dată cu accidentul ru­tier. A scăpat de moarte ca prin mi­nu­ne. Dar destinul ei s-a frânt. Dintr-o singură lovitură, femeia şi-a pierdut bărbatul şi raţiunea de a fi. Îşi lăsase serviciul pentru a-şi îngriji bărbatul care avea un picior amputat. Acum riscă să rămână şi fără casă, neavând legal drept de moştenitor.

Cu lacrimi în ochi, Aurica ne-a po­ves­tit că în acea zi îl însoţea, ca de obi­c­ei, pe Petre Barbu la şedinţa de dializă.
"Stăteam împreună de şapte ani şi jumătate. Îl îngrijeam ca pe un co­pil, din cauza problemelor avute cu pi­cio­rul. Urma să împlinească 63 de ani chiar la 1 ianuarie 2011. De trei ori pe săptămână mergeam cu el la şe­din­ţa de dializă. Lunea, miercurea şi vi­ne­rea. Îl însoţeam mereu, că avea pi­cio­rul amputat. Făcea diali­ză de 11 ani. Când s-a produs tragedia, eu dă­deam un telefon.
Destinaţia era Piaţa Mi­niş, unde trebuia să lăsăm prima pacientă. Nu am văzut nimic, pur şi simplu, mi-a zburat telefonul din mâ­nă. Nu ştiu ce s-a întâmplat, nu am conştientizat nimic, am leşinat şi când m-am trezit am văzut în jur o ma­să de carne. Soţul meu şi ceilalţi trei muriseră. Şoferul era plin de sân­ge şi încerca disperat să dea telefoane de ajutor. Am stat vreo două minute încarceraţi, iar după am fost scoşi", ne-a declarat supravieţui­toa­rea.

Cristian Pintea, şoferul ambu­lan­ţei BGS, este celălalt supravieţuitor al accidentului comis de o înce­pă­toa­­re, cu permis de conducere de trei luni. În afara rănilor fizice (traumatism cranio-cerebral, fracturi multiple, traumatism de coloană), Cristi­an este dărâmat psihic. Nu vrea să vor­bească şi să-şi amintească ziua tra­gediei. Fără să fie vinovatul direct, poartă pe umeri povara morţii pa­ci­en­ţilor.

Surse din cadrul BGS ne-au creionat ultimele secunde dinaintea accidentului aflate atunci de la şofe­rul lor. "Ţineţi-vă bine!" Sunt ultimele cuvinte şi strigătul disperat al unui om care preţ de câteva secunde a vă­zut moartea cu ochii. A lui şi a celor cinci pasageri pe care îi avea în ma­şi­nă, patru pacienţi pe care îi aducea de la şedinţa de dializă şi un însoţitor.

Maşina pe care o conducea a fost lovită cu putere de un BMW Seria 3, condus de Andreea Enache, scăpat de sub control de şoferiţa de doar 20 de ani. Pacienţii avuţi în grijă, care-i deveniseră şi prieteni, au decedat pe loc.
"Cristian Pintea se îndrepta spre Piaţa Miniş. El a povestit că la un moment dat a văzut la 200 de me­tri o maşină care a depăşit o altă ma­şi­nă pe partea stângă, pe linia de tram­vai, după care autoturismul res­pec­tiv a început să se învârtă. A intrat în dera­paj şi începuse să facă nişte mişcări ample. Văzând asta, şoferul nostru a tras maşina încet lângă o bor­dură, aproape că a oprit (...). A vă­zut maşina care se apropia cu apro­xi­mativ şapte-opt secunde înainte să-i zdrobească." Cristian a fost internat la Spitalul Floreasca timp de cinci zile, iar apoi tratat de colegii de la BGS, în timp ce Aurica Stanciu (trei zile) şi Andreea Enache au fost internate la Spitalul "Sf. Pantelimon".

Din momentul în care Andreea Enache a fost dusă la spital s-a creat un adevărat zid al tăcerii în jurul ei. Nu doar că nici ea, nici familia ei nu au luat legătura cu vreuna dintre victimele supravieţuitoare ori cu rudele celor patru morţi, dar e o întreagă se­cre­tomanie şi cu privire la zilele de spi­­talizare ori locul în care este tra­ta­tă. "De la Spitalul «Sfântul Panteli­mon», tânăra şoferiţă a fost mutată la o altă unitate spitalicească, «într-o rezervă privată, de lux». «Transferul» s-a produs cu o ambulanţă neinscrip­ţi­onată. Am auzit că ar fi o fată de bani gata, rudă de parlamentar", ne-a mărturisit cu teamă un martor, ce­rându-ne să-i protejăm anonima­tul.

Apărătorul Andreei Enache, avoca­tul Mihai Olariu, ne-a mărturi­sit că şi-a vizitat clienta doar o dată la Spita­lul Pantelimon, la o zi de la accident. "Domnişoara Andreea se simte mai bine. Când am fost la Spitatul «Sf. Pantelimon» avea nişte traumatisme la nivelul mandibulei şi îi era destul de greu să vorbească. În rest nu am mai fost, nu ştiu dacă a fost transferată. Eu am ţinut legătura cu fami­lia şi ştiu că între timp tânăra a fost externată, nu ştiu exact când", ne-a declarat avoca­tul Mihai Olariu.

Secretomania nu ne-ar fi părut suspectă – într-un stat în care informaţiile despre sănătatea unui ce­tă­ţean sunt protejate de lege – dacă nu am fi aflat direct din gura femeii supra­­vieţuitoare a oribilului accident ceva care poate trăda prefăcătoria, inten­ţia de păcălire a autorităţilor.
"După ce am fost scoasă dintre fiare, până la venirea ambulanţei, cineva m-a aşezat pe bancheta din spate a BMW-ului domnişoarei care a produs accidentul. Îmi era rău şi mai ic­neam din când în când de durere, dar tânăra nici nu m-a băgat în seamă. Nu i-a păsat de mine. Stătea la volan, cu uşa maşinii deschisă. Vorbea cu un tânăr înalt, nu ştiu cine este. Şi el îi tot spunea: «Vine ambulanţa, fă-te că te doare! Prefă-te că te doare!». De atunci nu mai sunt la curent cu nimic. Nu am fost chemată la Poliţie să dau vreo declaraţie. Nici n-am primit vreun telefon de la fata asta ori de la vreo rudă de-a ei. Singurul ajutor l-am primit de la cei de la BGS. Din ce am auzit şi eu când eram internată în spital, şoferiţa vinovată ar fi ceva rudă cu un parlamentar. Aşa că nu mă mai miră nimic din ceea ce pare anapoda în acest caz", ne-a declarat Aurica Elena Stanciu. "Acum umblă vorba că tânăra a intrat într-o depresie adâncă, d-aia n-ar fi fost audiată", ne-a zis un alt martor, angajat în sectorul medical.

Ancheta se desfăşoară cu o oarecare lentoare. La o lună de la accident, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 nu au început încă urmărirea penală în acest caz. "Pe noi nu ne interesează dacă e sau nu rudă de parlamentar, ne interesează faptele. Deocamdată, ancheta este în faza actelor premer­gă­toare începerii urmăririi penale. Până acum a fost audiat doar şofe­rul ambulanţei BGS. Şoferiţa An­dre­ea Enache nu a putut fi audiată până în prezent, din cauza rănilor pe care le-a suferit, ea a fost internată în spital. Nici martori nu au fost audiaţi până în prezent. Urmează a se identifica eventualii martori şi a se proceda la audierea acestora. Cât priveşte expertiza tehnică auto, aceasta va fi efectuată după începerea urmăririi pe­na­le", ne-a declarat procurorul Constantin Strat, purtător de cuvânt al Parchetului Judecătoriei Sectorului 3. Infracţiunile pentru care ar putea fi începută urmărirea penală sunt ucidere din culpă (patru morţi) şi vătămare corporală (două victime).

După telefoanele date zilele trecute din redacţia Jurnalului Naţional pentru documentare, atât la Poliţie, cât şi la Parchet, am aflat marţi după-amiază de la avocatul Mihai Olariu că lucrurile ar fi început să se mişte totuşi. "Noi am fost convocaţi luni la Brigada de Poliţie Rutieră. Am fost acolo cu clienta mea, dar între timp dosarul fusese trimis la IGPR. De-abia acum se înregistrează, nici nu ştiu dacă a apucat să fie repartizat unui procuror. Andreea Enache ur­mea­ză să fie citată pentru a da decla­ra­ţia de învinuit, deocamdată nefiind pusă în mişcare acţiunea penală", ne-a spus avocatul Olariu.

Dacă n-ai bani, ajungi mai greu la dreptate
Deşi nu are forţă doveditoare absolută, expertiza tehnică auto poate servi ca temei la soluţionarea unui dosar penal privind accidentul rutier soldat cu victime. Bazată pe datele consemnate în procesul-verbal de cercetare la faţa locului, dar şi pe datele maşinilor implicate, expertiza tehnică auto poate determina uneori luarea în calcul a unor circumstanţe atenuante în favoarea autorului accidentului. Aşadar, este extrem de importantă pentru stabilirea adevărului judiciar. Numai că – aşa cum orice lucru se plăteşte pe lumea asta – şi efectuarea expertizei tehnice auto are nişte costuri. În principiu, preţul îl plăteşte cel care cere efectuarea expertizei. "Grav este că victimele şi familiile acestora trebuie să plătească onorariile expertizelor, pentru că Poliţia nu are bani.
Mulţi nu au bani pentru expertiză şi este şi acesta un motiv pentru care anchetele merg aşa de greu şi durează uneori ani întregi", ne-a declarat Claudiu Cremănuţă, director de dezvoltare în cadrul Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie. Nu prea băgată în seamă de autorităţi, organizaţia lui Cremănuţă propune o soluţie pentru eliminarea tergiversării efectuării expertizelor din motive financiare: din plata asigurării RCA, 1%-3% să fie distribuiţi către un fond special pentru expertize. De precizat că maşinile implicate în accident au fost deja returnate posesorilor lor. "S-au luat probele tehnice imediat după accident. Rămâne să aşteptăm declanşarea urmăririi penale, pentru a putea face expertiza tehnică auto propriu-zisă", ne-au spus surse din cadrul Poliţiei.

Şoferiţa bolidului din imagine i-a curmat viaţa pacientului Petre Barbu, bărbatul fără un picior, care timp de 11 ani reuşise să fenteze moartea prin şedinţe de dializă