Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea de Apel București a respins, zilele trecute, și apelul din procesul în care actualul consilier prezidențial onorific, Vlad Voiculescu, i l-a intentat ex-secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Este vorba despre o acțiune prin care USR-istul îi cerea lui Geoană despăgubiri de 25.000 de euro pentru că, în campania prezidențială de anul trecut, acesta din urmă a afirmat că Vlad Voiculescu a furat un miliard de euro prin afacerea vaccinurilor, bazându-se pe faptul că DNA a deschis, încă din 2023, un dosar penal pe numele acestuia. Voiculescu nu doar că nu trebuie să primească despăgubiri de la Mircea Geoană, dimpotrivă, el trebuie să-i achite pârâtului cheltuielile de judecată.
Dosarul, aflat în faza apelului, a fost înregistrat la Curtea de Apel București încă din data de 7 august 2025, primind numărul 1575/2025 și atribuit Secției a II-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.
La data de 15 decembrie, Curtea de Apel București, prin Hotărârea nr. 901/2025, a decis să respingă ca nefondat apelul lui Vlad Voiculescu. Conform minutei, „obligă pe apelantul reclamant la plata către intimatul pârât a sumei de 7.904,93 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată”.
Hotărârea instanței de apel nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs. Recurs care se depune la Curtea de Apel București, dar, spre ironia sorții, având în vedere că Vlad Voiculescu este un activist militant în aceste zile al mișcării care protestează față de Lia Savonea, calea de atac va fi soluționată chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vlad Voiculescu l-a dat în judecată pe Mircea Geoană pe motiv că acesta din urmă, în calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale anulate din 2024, în campania electorală, a distribuit pe conturile sale de socializare o fotografie prelucrată în care îl acuza pe fostul ministru USR al Sănătății că „a furat un miliard de euro din vaccinuri”, referindu-se, evident, la dosarul deschis de DNA pe numele lui Vlad Voiculescu, Florin Cîțu și Ioana Mihăilă.
Aceeași soluție, și la fond
Procesul în apel a fost înregistrat la Curtea de Apel București în data de 24 noiembrie 2025, instanța rămânând în pronunțare chiar de la primul termen. La 8 decembrie 2025, Curtea de Apel București a decis să amâne, din nou, pronunțarea până la data de 15 decembrie 2025.
Fondul acestui proces, soluționat de către Tribunalul București, a fost înregistrat în 2 decembrie 2024, când, teoretic, USR ar fi trebuit să se concentreze exclusiv pe campania electorală aferentă turului al doilea al alegerilor prezidențiale, unde finalistă, la acel moment, era Elena Lasconi.
Procesul pe fond a început la data de 5 martie 2025, când instanța a amânat cauza pentru refacerea procedurii de citare. Judecata, reluată la data de 7 mai 2025, a fost din nou amânată, instanța rămânând în pronunțare.
Decizia pe fond, pronunțată prin Hotărârea nr. 706/2025, a venit la data de 21 mai 2025, când Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea lui Vlad Voiculescu. Hotărârea Tribunalului București a putut fi atacată cu apel, ceea ce Vlad Voiculescu a și făcut, la data de 3 iulie 2025. Deși a pierdut atât fondul, cât și prima cale de atac, Vlad Voiculescu mai poate face recurs, care se va judeca, așa cum am arătat mai sus, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Litigiu identic și cu PSD, cu același deznodământ
Nu este primul proces pe care Vlad Voiculescu îl deschide în instanță pe motiv că adversarii săi politici amintesc public de faptul că este inculpat, anchetat de DNA pentru fraude cu vaccinuri ce ar fi cauzat bugetului statului un prejudiciu de un miliard de euro.
În 28 martie 2024, fostul ministru USR al Sănătății, urmărit penal în această afacere, a dat în judecată PSD, solicitând daune morale și eliminarea unor postări de pe rețelele de socializare. Iar la data de 9 iulie 2024, instanța de fond a admis, în parte, cererea de chemare în judecată și a obligat partidul PSD la plata către Vlad Vasile Voiculescu a unei despăgubiri în valoare de 25.000 de euro, cu titlu de daune morale. Mai mult, instanța a obligat PSD să retragă o postare de pe contul de Facebook și să publice hotărârea judecătorească în discuție, odată ce ea urma să rămână definitivă, în două publicații de circulație națională, pe site-ul PSD și pe rețelele de socializare.
Ei bine, Curtea de Apel București, instanță la care PSD și-a exercitat prima cale de atac, nu a fost de acord cu judecătorii Tribunalului București. La 4 octombrie 2024, social-democrații și-au declarat apelul, iar acesta a fost înregistrat în 14 octombrie 2024. La data de 21 august 2025, a venit și explicația, în sensul că instanța de apel a admis apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 946 din 9 iulie 2024 și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de Vlad Vasile Voiculescu, ca neîntemeiată. De asemenea, a respins inclusiv cererea reclamantului ca PSD să șteargă de pe rețelele de socializare postarea în discuție.
Lucrurile au mers și mai departe, deoarece Curtea de Apel București a mai dispus să respingă inclusiv cererea fostului ministru USR privind obligarea PSD la plata cheltuielilor de judecată din apel, tot ca neîntemeiată.
Vlad Voiculescu a formulat și recurs, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 30 octombrie 2025. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru 10 iunie 2026.
Pus sub acuzare de DNA, alături de fostul premier Florin Cîțu și de urmașa sa, Ioana Mihăilă
Amintim că, pe 8 decembrie 2024, DNA a anunțat începerea urmăririi penale față de Vlad Vasile Voiculescu, în calitatea sa de ex-ministru al Sănătății, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și pentru complicitate la aceeași infracțiune. Procurorii arătau că, „în datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente sau analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane”.
De asemenea, „suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer”, mai arată procurorii, care precizează că „suspectului Voiculescu Vlad Vasile i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”.
Citește pe Antena3.ro
