x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Angajatul român, spionat şi în dormitor. Şefii îţi află instantaneu orice secret

0
Autor: Dollores Benezic 01 Noi 2011 - 21:00
Angajatul român, spionat şi în dormitor. Şefii îţi află instantaneu orice secret


• Bucuresti, Belgrad, Berlin si Londra

Majoritatea angajatilor romani isi pornesc in fiecare dimineata computerele fara sa aiba habar ca sefii lor pot sa monitorizeze nu numai ce site-uri viziteaza, dar sa masoare exact cat timp petrec ei muncind sau navigand pe internet.
Mai mult, prea putini realizeaza ca angajatorii lor pot, cu softurile potrivite, sa le intercepteze email-urile private trimise de pe conturile personale cum ar fi Gmail sau Yahoo.

'Angajatii ar trebui sa stie ca li se poate citi continutul email-urilor', spune L.F., director la Netsec Interactive Solutions, o companie bucuresteana specializata in securitate IT, care a cerut sa nu-i fie divulgat numele. 'Din pacate, desi au fost gandite constructiv, softurile de monitorizare sunt folosite de multi angajatori in scopuri mai degraba perso­nale decat profesionale. Vorbim de posibilitate de santaj si poate chiar de hartuire', continua L.F.

Netsec estimeaza ca mai mult de 40% dintre multinationalele si companiile mari din Romania folosesc softuri speciale pentru a intercepta si controla fluxul informational din companiile lor, inclusiv ceea ce angajatii ar putea sa scrie pe email-uri personale sau sa descarce pe memory stick. Monitorizarea secreta a an­ga­ja­ti­lor, interzisa de legislatia europeana, face obiectul unor uriase controverse in alte tari, in special Germania, unde mari companii au fost fortate sa plateasca amenzi de milioane de euro din cauza asta. Politicienii germani dez­bat acum o noua lege privind drep­tul la viata privata la locul de munca.

In Romania, multi sustin ca sefii nu se multumesc doar sa colecteze informatii despre subalterni, prin mijloace secrete si ilegale, dar folosesc acele informatii impotriva lor.

Santajat
Nici un angajat nu a fost de acord sa apara in presa, temandu-se ca, daca vorbeste deschis, isi va periclita actualul loc de munca sau va trece drept scandalagiu. O femeie pretinde ca a fost fortata sa demisioneze dupa ce sefa ei i-a accesat email-ul privat pe care i-l trimisese unui prieten. In email ea isi critica sefa. A fost che­ma­ta in biroul conducerii, i-au fost ara­tate printuri cu corespondenta ei pri­vata si i s-a spus ca ar fi bine sa-si dea demisia. A acceptat niste salarii compensatorii dupa ce sefa a asigurat-o ca va avea grija sa nu-si mai gaseasca altceva de lucru daca va face scandal. Un altul, barbat casatorit, spune ca a fost santajat de fosta sa sefa dupa ce aceasta descoperise ca avea o aventura la serviciu cu o colega. Sefa ii accesase conversatiile de pe Yahoo messenger, printr-un program de supraveghere.

Ambii angajati patiti spun ca sefii nu i-au anuntat ca le sunt supravegheate comunicatiile, nici cele private, nici cele de serviciu.
Angajatorii au dreptul legal sa isi monitorizeze personalul, dar sunt obligati, conform legislatiei europene si celei nationale, sa-si informeze angajatii. In schimb, acestia trebuie sa consimta sa fie supravegheati. In realitate, foarte rar se intampla asta.
Conform statisticilor oficiale, nici o companie din Romania nu-si monitorizeaza angajatii. Pentru ca o alta obligatie legala a patronilor este aceea de a notifica Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Dar autoritatea sustine ca nu are nici o notificare in acest sens.

Au inflorit vanzarile de softuri-spion
Evidentele oficiale sunt contrazise de piata softurilor de monitorizare, care a valorat aproximativ
1 milion de euro in 2010, conform datelor furnizate de Amplusnet, o firma care produce un soft de supraveghere vandut in mai multe tari europene si in SUA. Compa­niile de profil din Romania spun ca afa­cerea e infloritoare.
Constitutia Romaniei spune ca toata corespondenta este confi­dentiala, dar nu face diferenta intre cea privata si cea legata de locul de munca. Dupa cum si softurile de monitorizare urmaresc toata activitatea angajatului pe computer, nu numai corespondenta privata sau de serviciu. Sefii pot vedea exact ce site-uri a vizitat un angajat in timpul programului, ce continut a vizualizat, si pot compara cat timp a petrecut angajatul navigand pe internet, jucandu-se de-a fermierul virtual sau folosind Excel, Word sau alte 'unelte' de birou.

Intrebata cum vede aceasta practica autoritatea care ne protejeaza datele, Alina Savoiu, sefa Departamentului de Comunicare la ANSPDCP, spune: 'E foarte grav daca se intampla asa ceva. Se numeste incalcarea secretului corespondentei, fapta penala. Toate firmele care fac asta sunt in afara legii'.
Avocatii care ii reprezinta pe angajatori argumenteaza insa ca acestia sunt nevoiti sa se asigure ca oamenii muncesc tot programul, si nu se complac in activitati neproductive sau in eventuale ilegalitati – cum ar fi accesarea de site-uri porno, descarcarea de continut ilegal de pe internet sau chiar vanzarea de informatii catre concurenta.

Mostenirea comunista
Apetitul scazut al romanilor de a-si duce sefii in fata autoritatilor e intr-o oarecare masura si o mostenire a comunismului. Este la fel de eviden­ta si in tara vecina, Serbia, aspiranta la UE, care a adoptat din 2008 o lege europeana privind protectia datelor.
Implementarea legii se face insa lent, iar sarbii par la fel de neavizati si dezinteresati in materie de drepturi de viata privata ca si romanii.

Alexandar Resanovic, adjunctul ministrului Informatiilor in Serbia, crede ca oamenii nu inteleg corect conceptul de 'viata privata' dupa atatia ani de comunism.
'Nu avem plangeri. Oamenii spun «ce daca ma monitorizeaza? Nu am nimic de ascuns». Dar nu e vor­ba daca ai sau nu ceva de ascuns. Dreptul la intimitate este ceva ce iti apartine si tu decizi daca dezvalui acea informatie sau nu', spune Resanovic. Impreuna cu Organizatia 'Par­te­neri pentru Serbia', Ministerul In­for­matiilor desfasoara o campanie de informare a angajatilor din compa­ni­ile mari responsabile cu procesarea datelor personale ale populatiei.

Blazo Nedic, presedinte al organizatiei 'Parteneri pentru Serbia', a lansat in acest an campania pentru popularizarea legii privind datele personale, dar ramane preocupat de faptul ca legea nu prevede mijloace adecvate de control al celor care monitorizeaza. Iar incidentele nu au intarziat sa apara. Cum ar fi cazul in care o inregistrare facuta cu o camera de supraveghere a Politiei, care surprinsese un cuplu facand sex intr-o parcare, a ajuns publica pe YouTube.

De atunci, Ministerul Infor­ma­ti­i­lor a cerut Politiei sa implementeze pro­ceduri mai stricte de control al per­sonalului care are acces la inregis­tra­rea si procesarea imaginilor surprinse de camerele video de pe strazi.
Dar confuzia privind dreptul la viata privata la serviciu nu exista doar la Bucuresti sau Belgrad; ci face obiectul a numeroase cazuri si campanii de constientizare in toata Europa. Directiva europeana 95/46/EC nu stabileste clar limitele mo­ni­to­ri­zarii legale practicate de angajatori, dar stipuleaza dreptul angajatilor de a fi informati, le garanteaza accesul la datele lor si dreptul de a se opune colectarii acestora de catre sefi.

Britanicii au incredere
Ca si romanii sau sarbii, britanicii nu par prea preocupati de supraveghere, fie ea pe strazi sau la locul de munca. Motivul este totusi sur­prin­za­tor pentru balcanici, care au ­trait zeci de ani sub comunism.
'Noi nu am avut niciodata un stat politienesc precum Romania. Intr-un fel, noi avem incredere in auto­ri­tati mai mult decat multe natiuni si, daca ceva merge rau, avem un foarte bun sistem juridic', spune Nicolas Lakeland, partener in firma de avocatura londoneza Silverman Sherliker LLP. Ca avocat specializat in probleme de munca, Lakeland avertizeaza ca angajatii ar trebui sa stie ce fel de informatii poate colecta paronul si cum le poate folosi.

'Am avut un caz cand un angajator a descoperit ca un angajat avea HIV. In constructii, angajatii care folosesc utilaje grele pot fi testati pentru consumul de alcool sau alte substante interzise. In acel caz au descoperit ca angajatul folosea droguri care-l ajutau sa suporte durerile. Patronul nu a luat nici o masura impotriva lui, dar putea fi o potentiala situatie dificila', explica Lakeland. Totusi, unii angajati britanici si-au dus cazurile de incalcare a vietii private pana la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, dupa cum demonstreaza doua cazuri celebre: Halford si Copland.

In 1990, Alison Halford, ofiter de Politie in Wirral, si-a acuzat superiorii ca i-au interceptat telefonul, iar in 1999, Linette Copland, secretara la un Colegiu din Wales, a descope­rit sa telefonul si email-ul i-au fost interceptate mai mult de sase luni.
CEDO a dispus ca Guvernul britanic, care raspundea de ambii angajatori acuzati, sa pla­teas­ca despa­gu­biri celor doua englezoaice, pe motiv ca, desi se aflau la locul de munca si foloseau mijloacele de comunicatie puse la dispozitie de an­gajatori, ele aveau dreptul la viata pri­vata la locul de munca. In ciuda de­ciziilor Curtii de la Strasbourg, pu­ti­ne s-au schimbat de atunci in Marea Britanie.

Dollores Benezic este jurnalista freelance. Acest articol a fost produs in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, si este o initiativa a Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. 

Germanii sunt mai sceptici
Germanii impartasesc cu est-europenii o veche neincredere in autoritati, venita din trecutul nazist si din recenta era Stasi din Germania de Est, dar sunt ceva mai atenti cu viata lor privata.
Germania are o lege privind protectia datelor inca din 1970 si, desi legislatia privind monitorizarea nu difera de cea a celorlalte state din UE, aici exista cateva reguli aditionale.
De exemplu, patronii nu pot sa-si monitorizeze angajatii daca le-au dat voie sa foloseasca computerele companiei si in interes personal.

Totusi, exista nelinisti cu privire la amploarea monitorizarii ilegale. Bertran Raum, seful serviciilor sociale din cadrul Comisiei Federale pentru Protectia Datelor din Germania, citeaza o statistica din 2001 care spune ca doua din trei companii isi monitorizeaza forta de munca. 'Cred ca numarul angajatorilor care isi monitorizeaza angajatii a crescut de atunci. Si cred ca multi o fac ilegal', spune Raum.

Verificarea conturilor bancare ale angajatilor
Opinia publica a fost revoltata cand s-a aflat ca Deutsche Bahn (compania nationala a cailor ferate) si-a monitorizat in secret angajatii de ani in sir. In incercarea de a starpi coruptia, compania accesa in mod curent conturile bancare private ale angajatilor ca sa verifice eventuale plati provenite de la furnizorii companiei. In 2009, compania a fost amendata cu 1,2 milioane de euro de Comisariatul pentru Protectia datelor din Berlin. Lantul de magazine Lidl a fost de asemenea amendat in 2008, de Comisariatul landului North Rhine-Westphalia, cu 1 milion de euro pentru ca si-a supravegheat video personalul fara sa anunte.

Alte companii mari din Germania au fost implicate in ultimii ani in scandaluri privind monitorizarea secreta a angajatilor, despre care media germana a relatat pe larg. Angajatii care suspectau ca sunt monitorizati ilegal au vorbit cu ziaristii, iar, ca urmare a aparitiei in presa a situatiei, autoritatile au fost fortate sa ia masuri. Jan Jurczyk, ofiter de presa la Ver.di, cel de-al doilea sindicat ca marime din Germania, spune ca 'trebuie sa le multumim mai mult ziaristilor decat autoritatilor, pentru ca au dus la dezvaluirea acestor abuzuri'. Alexander Dix, comisarul Informatiilor din Berlin, admite ca 'un angajat are nevoie de mult curaj si in Germania ca sa se planga de un patron. Nu te poti baza pe justitia germana, deoarece dureaza cativa ani un proces, si catedata nu castigi'.

Citeşte mai multe despre:   special,   spionaj,   angajati,   santaj,   sefi,   programe de monitorizare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de