"Anuala" artiştilor plastici, la Partizani

ÎNTÎLNIRE  ●  Atelier de pictură şi pescuit în Delta Dunării
Sfîrşit de iunie, început de vară caniculară. Pe malul Dunării, la Partizani, se află "cabana artiştilor", loc în care şi în acest an pictori, sculptori etc. din întreaga ţară şi-au dat întîlnire.

ÎNTÎLNIRE  ●  Atelier de pictură şi pescuit în Delta Dunării
Sfîrşit de iunie, început de vară caniculară. Pe malul Dunării, la Partizani, se află "cabana artiştilor", loc în care şi în acest an pictori, sculptori etc. din întreaga ţară şi-au dat întîlnire.

"Cabana" – aşa o numesc localnicii – este fosta şcoală sătească, amenajată ca o cabană de pescuit şi de vînătoare. În anii ’80, satul fusese mutat, în mare parte, pe malul celălalt, unde se construise o şcoală nouă, mai mare.

LOCUL FAPTEI. "Cabana" este mai potrivită pentru  pescuit decît pentru vînătoare, întrucît vînatul se află departe, în stuf, în pădure sau în smîrcuri, pe cîtă vreme peştele se află aproape, atît de aproape, încît îl adulmeci uneori sau îl auzi din curtea cabanei cînd sare la suprafaţa Dunării. Amenajarea a fost făcută de Uniunea Artiştilor Plastici din România cam pe la sfîrşitul anilor ’80. În această amenajare s-a implicat direct, cu mintea şi cu braţele, sculptorul Virgil Mihăescu. El nu se mai află de mult printre cei vii. A avut un sfîrşit misterios şi tragic. Nu a mai apucat să se bucure prea mult timp de desfătările pescuitului şi ale vînătorii. În schimb, colegii lui de generaţie vin aici an de an, fie vară, fie iarnă, spre a-şi înmiresma privirea cu adierea apelor Deltei şi a se dedulci la poveştile pescăreşti ale localnicilor.

IN MEMORIAM. Din nefericire, mulţi nu mai sînt, atît dintre artişti, cît şi dintre localnici. Poveştile lor însă au rămas. La fel, amintirile şi lucrările lor pline de preaplinul locului: peisaje cu pescari, cu stuf, cu bărci, cu flori etc., poezii scrise aici sau recitate în amintirea autorilor lor, a parfumului liric de neuitat. S-au dus în eternitate, nu mai sînt printre noi: Virgil Mihăescu, Jean Pîrvan, Vasile Ivan – sculptori, Eugen Palade, Mihai Cismaru, Bogdan Pietriş, Niculită Secrieru, Adrian Zisu, Gunter Gasser, Alexandru Lungu – pictori, Constantin Găvenea, Ileana Micodin – graficieni, Ion (Nino) Anghel – actor, Ilie Tudora – poet. Aici, la Partizani, în faţa publicului cunoscător şi avizat, ca semn de recunoaştere şi pomenire, s-a comunicat denumirea oficială a cabanei. Ea se va numi, în memoria ctitorului ei principal, Casa de creaţie "Virgil Mihăescu".

CONCURSUL. Cei împreună cu care venea des aici au găsit că este potrivit a face, în semn de pomenire, un concurs de pescuit în memoria lui Virgil. Astfel de concursuri au mai avut loc, primul dintre ele fiind cîştigat de sculptorul Vasile Ivan, acum trei ani. Părintele paroh din Partizani, preot Sterea Bicianu, a oficiat slujba de pomenire după festivitatea de premiere a cîştigătorilor, care au fost mulţi, chiar dacă nu au prins peştele cel mai mare. Au prins totuşi amintiri şi poveşti, glume şi păţanii legate de cei pomeniţi, au primit diplome.

TROFEELE. Artistul sticlar Mihai Ţopescu din Tîrgu-Jiu, neputînd onora cu prezenţa momentul comemorării, a dăruit frumoase trofee participanţilor: peşti de sticlă. A fost peştele împărat acordat cîştigătorului, sculptorul Ioan Cîndea din Sibiu, care, de altfel, este şi deţinătorul trofeului de la Partizani: un somn de 18 kilograme, prins cu ani în urmă. A fost peştele pasăre, a fost peştele cocoş, a fost peştele papagal, precum şi alţi strălucitori peşti din poveste. Pe rînd, aceşti peşti  au fost merituos cîştigaţi de participanţi: pictorul Valeriu Pantazi, sculptorul Ilarion Voinea, sculptorul Cristian Orza, criticul de artă Simona Vărzaru. Împreună cu ei, la pescuit sau la poveşti şi amintiri, au mai participat: pictorii Viorel Poiată şi Maria Pelmuş din Tulcea, sculptorul Aurel Contraş, un semilocalnic  bucureştean (căruia toţi i-au mulţumit pentru buna primire şi atentul tratament). Alexandru Gică din Sinaia, generosul sponsor al partizaniştilor şi al artiştilor, în general, a fost din nou prezent şi atent. Au mai participat în calitate de vechi prieteni ai celor comemoraţi şi ai celor prezenţi: Constantin Plăcintă, Grigore Rusu, Marius Mureşan, Mihai Precup şi, nu în ultimul rînd, prietenul meu Gheorghe (Geo) Voican, împreună cu care am încropit acest text.