Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scenariul pare să fie „unu la unu” cu ceea ce s-a întâmplat în timpul operațiunii eșuate de preluare a controlului asupra marilor parchete, însă, de această dată, miza este salvarea scaunului de premier al lui Ilie Bolojan. Nicușor Dan este avertizat, atât de către reprezentanți ai USR, cât și de unii analiști politici aflați în arealul acestei formațiuni, că, dacă nu îl susține pe Ilie Bolojan, atunci va fi responsabil că face jocul politic al PSD de dărâmare a actualului șef al Executivului. Iar rezultatul va fi că președintele își sapă, prin aceasta, groapa politică. Aceleași amenințări au fost aduse la adresa președintelui și înainte ca acesta să semneze decretele de numire a procurorilor-șefi ai marilor parchete. După ce le-a semnat, ONG-urile #rezist, USR și un întreg aparat de propagandă care deservește aceste entități l-au atacat pe Nicușor Dan într-un mod fără precedent, acuzându-l de trădare și de pact cu PSD. Disperarea cu care lui Nicușor Dan i se cere să se pună pavăză pentru Ilie Bolojan împotriva PSD este generată de faptul că, luni, social-democrații vor vota în forurile statutare interne retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Iar amenințările au mers până acolo încât s-a pus pe masă un scenariu al formării unui partid nou, asemănător celui care a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria, care să îl susțină, la alegerile prezidențiale din 2030, pe Ilie Bolojan.
Mai sunt doar câteva zile până când soarta actualei Coaliții de guvernare și, în special, a premierului PNL Ilie Bolojan va fi decisă, după aproape un an de conflicte interne și scandaluri. În PSD au loc, în această perioadă, ultimele discuții la nivelul structurilor teritoriale, înainte de ședința din data de 20 aprilie 2026, în care social-democrații urmează să se exprime, prin vot, dacă partidul mai acceptă să rămână la guvernare cu Ilie Bolojan sau nu.
Referendumul intern al social-democraților va reuni 5.000 de delegați ai organizațiilor teritoriale, care vor avea de răspuns cu „DA” sau cu „NU” la o singură întrebare: „Doriți ca PSD să îl mai susțină pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru?”. Iar surse politice arată că întrebarea are deja un răspuns, generat de reacțiile culese de liderul PSD Sorin Grindeanu în timpul întâlnirilor din ultima lună cu reprezentanții acestor structuri teritoriale. Nu ar exista, concret, nici măcar o filială PSD care să mai dorească să continuie această guvernare cu Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru.
Mai mult, există un curent care arată că decizia a fost amânată deja de prea multe ori, în ultimul an, și că „pisica” ar fi trebuit să fi fost ruptă încă din toamna anului trecut.
Lucruri care pare să fi fost înțeles, în sfârșit, și de către liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a scris, ieri, pe contul său de socializare, că „trei vești proaste pentru economie ne arată clar și concret de ce România are nevoie urgent de o resetare care să schimbe actuala direcție greșită a țării. Inflația în luna martie a ajuns la 10%. Consumul s-a prăbușit total în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv. Iar Fondul Monetar Internațional a înjumătățit prognoza de creștere economică a României – la doar 0,7%”.
„Aceasta nu este propagandă politică, ci sunt date reale, o radiografie-șoc, ce ne arată că economia se prăbușește accelerat și românii o duc din ce în ce mai rău. De aceea – a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală. Iar acest lucru trebuie reparat rapid!”, a adăugat Grindeanu.
Somat să se facă scut pentru Bolojan. În caz contrar, va avea soarta lui Viktor Orban
Cu o decizie a PSD ca și luată în ceea ce privește retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, toată presiunea politică este mutată în curtea lui Nicușor Dan. Iar foștii săi aliați politici și din zona de influenceri au trecut deja la atacuri și amenințări.
În „bulă” se vehiculează ideea că mingea va fi în terenul lui Nicușor Dan, despre care aceștia spun că „a protejat imaginea PSD-iștilor și a lui Sorin Grindeanu, de dragul stabilității”. Dar că „posibila execuție a lui Ilie Bolojan va fi și greșeala capitală” care îl va „înfunda” pe președintele României pentru totdeauna.
Teza este una simplă. Susținătorii lui Nicușor Dan din zona #rezist își arogă meritul că ei l-au făcut președinte. Și nu necondiționat, ci pentru ca să se lupte cu PSD. Mai exact, această grupare ideologică îi cere președintelui să „pună piciorul în prag”, să îl susțină pe Ilie Bolojan și să „pună cu botul pe labe Ciuma Roșie”.
Problema pe care nu o iau în calcul cei care fac astfel de presiuni este că, din punct de vedere constituțional, președintele României are un rol puțin semnificativ în această chestiune. Iar Nicușor Dan a subliniat acest lucru, de mai multe ori, în ultimele luni, când a fost întrebat, arătând că nu are nici calitatea de a-i cere lui Ilie Bolojan să demisioneze, nici să îl susțină, deoarece un premier poate funcționa atât timp cât are o majoritate parlamentară. Singurul lucru pe care îl poate face, din punct de vedere constituțional, președintele este să medieze.
Reacție la fel de virulentă ca și în cazul numirii procurorilor
Această atitudine a lui Nicușor Dan nu pare să fie deloc pe placul reprezentanților #rezist, care, de mai bine de o jumătate de ani, s-au aliniat în spatele lui Ilie Bolojan. Căderea actualului guvern ar însemna pierderi politice semnificative pentru #rezist, pornind de la funcția de vicepremier fără portofoliu pe care o ocupă reprezentanta lor, Oana Gheorghiu, și ajungând chiar la pierderea influenței pe care o au în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Nicușor Dan nu mai „prestează” conform agendei #rezist, iar acest lucru a fost constatat cu prilejul numirilor făcute la șefia marilor parchete. În ciuda presiunilor incredibile făcute de către ONG-urile #rezist și a factorilor de influență din zona USR și a sistemului judiciar, Nicușor Dan a semnat decretele de numire în funcțiile de procuror-general al României, de procuror-șef DNA, de procuror-șef DIICOT și în funcțiile de adjuncți ai acestora a candidaților propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Din acel moment, #rezist și USR s-au lepădat de Nicușor Dan, pe care l-au acuzat de trădare și de pact cu PSD. Iar afilierea cu Ilie Bolojan a devenit una pe față, lansându-se în spațiul public planul constituirii unui nou partid politic, pe modelul Tisza din Ungaria, care să îi susțină candidatura la alegerile prezidențiale din 2030 a lui Ilie Bolojan, în detrimentul lui Nicușor Dan.
Pasul 2: Demisie, remaniere sau moțiune de cenzură
Dacă răspunsul organizațiilor teritoriale ale PSD de luni va fi că îi retrag lui Ilie Bolojan sprijinul politic, atunci lucrurile nu mai au cale de întoarcere. Cu un astfel de rezultat covârșitor, conducerea PSD nu mai are altceva de făcut decât să îi ceară oficial lui Ilie Bolojan demisia din funcția de prim-ministru. Iar, dacă acesta refuză, atunci PSD își va retrage toți miniștrii din Executiv.
Odată parcursă această etapă, Guvernul va funcționa în regim de avarie, premierul fiind obligat ca, în cinci zile, să propună alți membri ai Cabinetului să ocupe interimar funcțiile ministeriale lăsate vacante de către cei de la PSD. După care să propună președintelui României alte persoane care să preia definitiv aceste funcții.
Numai că, în acest context, lucrurile nu stau chiar atât de ușor. Conform articolului 85 alineat 3 din Constituție, dacă, prin propunerea de remaniere, se schimbă structura sau compoziția politică a guvernului, președintele României va putea numi, la propunerea premierului, noii membri ai Executivului numai în baza aprobării Parlamentului. Cu alte cuvinte, dacă Bolojan vrea să rămână, în continuare, premier, chiar și fără susținerea PSD, va trebui să se înfățișeze Parlamentului, pentru un nou vot de încredere.
De altfel, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența ei, că acest articol din Constituție impune ca numirea ministrului să se realizeze pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, în situaţia în care prin propunerea de „remaniere” se schimbă „structura” sau „compoziţia politică” a Guvernului. „Remanierea guvernamentală reprezintă înlocuirea unor membri ai Guvernului cu alte persoane care nu se regăsesc pe lista iniţială aprobată de Parlament, prin acordarea votului de încredere. (...) Compoziţia politică priveşte partidele care intră în alcătuirea Guvernului, schimbarea compoziţiei politice intervenind în situaţia în care prin remanierea guvernamentală este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe”, se arată într-o decizie a CCR din anul 2021.
Varianta guvernului minoritar
Astfel, nu doar structura politică va fi modificată, ci și susținerea parlamentară. Fără voturile PSD, Guvernul Bolojan nu mai are majoritate în Legislativ. Asta, pentru simplul motiv că cei 130 de senatori și deputați ai PSD reprezintă, în acest moment, 41,8% din numărul parlamentarilor care susțin actuala Coaliție, fiind și cel mai numeros grup parlamentar de la guvernare. Spre comparație, cu cei 73 de parlamentari, PNL are o pondere de 23,47% la nivelul Coaliției. Iar USR 18,97%.
Dacă Bolojan nu reușește să obțină votul de încredere al Parlamentului, Guvernul este considerat demis și va funcționa, în continuare, într-un interimat de 45 de zile.
Dacă, prin absurd, Bolojan ar reuși să obțină acest vot de încredere. Noul său Cabinet va funcționa ca un Guvern minoritar, cu o susținere reală parlamentară de doar 181 de voturi din cele 233 necesare. Iar aceste voturi nu vor veni de la PSD ci, în acest context, din partea AUR.
Scenariul pare, însă, a fi unul puțin realizabil, având în vedere că ultimele mesaje transmise de la nivelul conducerii AUR arată că formațiunea nu dorește să susțină un guvern minoritar. Mai mult, AUR, împreună cu grupul PACE din Parlament, au declanșat deja procedura de strângere de semnături în vederea depunerii unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Această moțiune ar urma să fie depusă după data de 20 aprilie 2026, mai exact după ce PSD își va face propria mișcare cu privire la dărâmarea Executivului condus de Ilie Bolojan.
Kelemen Hunor nu este deloc optimist cu privire la stabilitatea actualei Coaliții
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în cadrul unui interviu acordat unui post de radio în limba maghiară, că există o tensiune maximă între PSD și PNL. „Așa cum simt eu, socialiștii vor ajunge acolo, ca printr-o decizie internă a lor să întărească dorința lor de a schimba premierul, vor solicita Partidului Liberal acest lucru. Eu nu cred că această cerere va fi lipsită de tensiuni, și că se va întâmpla de pe o zi pe alta. Eu am fost de părere că astăzi (…) este important ca această coaliție să rămână, ca această coaliție să funcționeze, chiar în pofida tuturor certurilor, pentru că certuri au existat mereu. Pentru noi cel mai mare risc este dacă această coaliție se destramă și pornește un fel de căutare de cale, dintr-o direcție, care vede posibilă să includă AUR ca un factor de funcționare a guvernării. Consider această variantă ca fiind un scenariu foarte, foarte rău, a cărui realizare, în acest moment nu îl exclud, dar nici nu-l văd posibil.”, a precizat Hunor.
Președintele UDMR a precizat că a avut discuții atât cu Ilie Bolojan, cât și cu Sorin Grindeanu, dar că, în urma acestor discuții, nu este deloc optimist.
Citește pe Antena3.ro
