x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Autostrada capatuirii samsarilor de pamant

Autostrada capatuirii samsarilor de pamant

15 Mar 2004   •   00:00

Pe traseul viitoarei Autostrazi Bucuresti - Brasov, negustorii de terenuri, informati si ajutati de primari, si-au batut joc de tarani.

Despre proiectul constructiei Autostrazii Bucuresti - Brasov s-a stiut inca de acum doi ani. Samsarii de pamant au pus ochii pe pogoanele taranilor pe unde urma sa treaca "drumul" si, mirosind ca e loc de specula si bani cu nemiluita de la stat, le-au smuls hectarele pe sume de nimic. Totul cu indemnul si indrumarea primarilor din comunele pe unde va fi construita autostrada.
RAZVAN BELCIUGANU,GABRIEL BURLACU

"N-am vrut sa dam nici o palma de pamant, atata aveam si noi", povesteste indurerata, ca dupa moartea unui copil, Safta Stoica din comuna Dumbrava, judetul Prahova. Negustorii de tarana pentru autostrada au batut la poarta primariei din Dumbrava inca din anul 2002, cerand sprijin, eventual contra unor mici "servicii", autoritatilor locale. Pe vremea aceea, taranii habar n-aveau de autostrada. Incet-incet, gratie primariei, au aflat ca urmeaza sa se construiasca un drum mare pe la ei prin sat. Si toti i-au spus de-atunci "balustrada".

"Imi vreau pamantul inapoi!"

"Era 17-18 decembrie 2002 cand primarul a trimis dupa noi . Ca cica sa venim repede la primarie, pentru ca tarlaua noastra pica pe-acolo pe unde trece balustrada. Si cica sa venim sa ne luam banii", si-aduce aminte, plangand, Safta Stoica. Samsarii de pamant au ales cu precizie momentul pentru tranzactie, Ajunul Craciunului, cand tot omul se pregateste de sarbatoare si are nevoie de multe. Safta Stoica a plecat bombanind spre primarie, unde deja astepta un notar. "Il dai de bunavoie si nesilita de nimeni?", spune Safta Stoica ca a fost intrebata cand nici nu apucase sa se dumireasca prea bine. A dat din umeri si a zis da, dupa ce in prealabil aflase ca, oricum ar fi, daca nu vrea sa dea pamantul, statul tot i-l va lua si atunci nu se va alege cu nimic. Adica, i s-a sugerat, ca nu va mai lua nici un banut. In fine, asa rapid, Saftei i-au pus in mana 57 de milioane de lei pentru doua hectare. "Am si acu’ banii la CEC, nu m-am atins de iei decat ca am luat o sticla de suc. Eu imi vreau pamantul inapoi".

Momentul de negot: Ajunul Craciunului

Tot in decembrie 2002, inainte de Craciun, Ion M. Petre a luat si el drumul primariei sa se intereseze cum e cu "balustrada": "Mam dus la sfat sa ma interesez si dau de viceprimar, care ma intreaba daca am venit cu titlul de proprietate. Noi n-am vrut sa-l dam, da’ ni s-a zis ca-i pe lista. 4350 de metri. Si ne-a zis acolo ca si daca nu vrem, tot il dam pana la urma pentru ca o sa vie statul sa ni-l ia si ca-i mai bine sa-l dau de bunavoie atunci! Am primit 12.950.000 de lei si ne-a promis ca vine pe parcurs cu inca alti bani. Noi arasem si ne-a zis ca ne da banii inapoi pe arat si pe trifoi. Cum nu l-ai mai vazut mata’ nici eu nu l-am mai vazut".

Pe lista "injinerului" de la Bucuresti

Victime ale negustorilor de pamant au fost si sotii Elena si Vasile Ion. Elena, are 78 de ani, si se chinuieste sa traiasca cu o pensie de 600.000 lei. "In decembrie 2002 ne-a chemat la sfat si primarul ne-a intrebat daca avem pamant de vanzare. I-am spus ca nu avem nici un petic de vanzare. Da’ cica venise injineru’ de la Bucuresti si eram trecuta sa mi-l ia. Aveam si noi o mana acolo de 7.060 de metri patrati pe care l-au platit cu 21.800.000 lei asta-vara. Tot nu mi-a venit sa-l las, sunt bolnava si voiam pentru vaca sa scot ceva", povesteste Elena Ion despre acel moment.

"Ne-au spus ca nu e important sa stim cine ne cumpara tarlalele"

In comuna Dumbrava, au fost zeci de cazuri de acest gen in decembrie 2002. Asadar, samsarii de pamant le-au dat satenilor in jur de 3.000 de lei pe metrul patrat, profitand de faptul ca sunt saraci, nu stiu carte, sunt in varsta si nu mai pot sa lucreze pamantul. Surse guvernamentale ne-au dezvaluit ca se pregateste in aceasta perioada, un proiect de ordonanta de urgenta al carui scop va fi stabilirea unui pret fix pentru fiecare hectar expropriat pentru autostrada. Aceleasi surse sustin ca Guvernul se gandeste sa fixeze nivelul pretului la aproximativ 5 euro (200.000 lei) pe metru patrat. Atat Safta Stoica, cat si Ion Petre si Elena Ion ne-au spus ca au fost adusi la primarie si pusi in fata faptului implinit. Un notar, adus grabnic sa faca legal contractele, in localul primariei, i-a pus sa semneze. Batjocura nu s-a incheiat aici, bietii sateni neprimind nici macar o copie dupa contractul de vanzare a pamantului. "Ne-au spus ca nu e important sa stim cine ne cumpara tarlalele", zic cei pagubiti.

Am mers din poarta in poarta si am intrebat pe cei care au vandut pamant daca au primit vreun act, ceva care sa arate instrainarea lui. Dumbravenii au ridicat toti din umeri. Isi dadusera pamantul pe mana fantomelor.

Primarul uituc

Dupa ce am mers din curte in curte, la primaria comunei Dumbrava contrast total cu "mediul inconjurator". Primarul avea biroul la etajul cladirii, iar interiorul plin ochi de mobilier nou-nout. De pe scaunul tapitat cu piele primarul ne-a povestit ca autostrada urmeaza sa strabata pe o raza de mai bine de cinci kilometri comuna si ce bine o sa coboare direct din ceruri pentru locuitorii Dumbravei. "Domne’ , zice Bunea, aici o sa fie bine pentru taranii astia. Avem multi someri aici. Cand or sa inceapa lucrarile, multi dintre cei care stau pe-acasa or sa-si gaseasca de lucru la constructori. Si nu o sa fie putin de lucru". Primarul prinde curaj si ne lamureste de la biroul sau ca, "acu’ se lucreaza la proiectul tehnic de executie", si ca, "oricum am luao, lucrarile tot vor incepe, dupa cate ni s-a spus, prin iulieaugust ". L-am intrebat pe Nicolae Bunea cam de cand s-a inceput in comuna sa se cumpere teren. Au urmat cateva secunde bune de tacere, si primarul a aruncat pe neasteptate ca, "in zona este unul care de vreo doi ani si ceva a reusit sa cumpere foarte mult teren, dar nu mi-aduc bine aminte cum il mai cheama, dar e din Bucuresti". Zice ca bucuresteanul a tot luat de pe la oameni in timp vreo 50-60 de hectare, " si culmea, a nimerit cu aproape tot terenul pe raza celei de-a treia variante a autostrazii cu mult inainte de a se sti ceva concret". Ii spunem ce zic oamenii prin sat, ca au semnat acte cu nemiluita in fata lui, a notarului si a cumparatorului, si ca nu au primit decat banii in plic. Actele, zic dumbravenii, au ramas in sertarele primariei. " Domnule, nu este adevarat nimic. Din contra, dupa ce unii si-au vandut pamantul, care a ramas nelucrat, chiar am vorbit cu oamenii sa-l lucreze chiar daca nu mai era al lor. Le-am zis ca nu o sa se intample nimic cu productia, ca e pacat sa ramana pamantul nelucrat asa".

De la sat spre Europa

Necesitatea urgenta a Romaniei de a avea autostrazi europene nu este nici pe departe pusa la indoiala. Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, tronsonul de autostrada Brasov-Bors, ce urmeaza sa fie construita de firma americana Bechtel, urmeaza sa fie unit printr-un nod de circulatie cu trasee suspendate de traseul Bucuresti-Ploiesti-Brasov. Aici Ministerul Transporturilor trateaza cu mai multe societati constructoare, printre care unele din Israel si Franta. Studiile facute la nivelul Guvernului arata ca pe traseul Bucuresti-Ploiesti-Brasov datele de trafic indica prezenta a 22.413 masini pe zi, iar pe traseul Brasov-Cluj-Bors 11.114 de autoturisme. Pe traseul Bucuresti-Bors media este de 14.328. Proiectul retelei de autostrazi Bucuresti - Bors face parte din reteaua TEM ( TransEuropean Motorway) o retea internationala de autostrazi si drumuri expres, la care participa 13 state si care este promovata de UNICEE. Tara noastra are in prezent in constructie 225 de km de autostrada, la care se adauga 554 km pentru care se desfasoara negocieri, iar proiectele sunt in diferite stadii privind finantarea. Conform contractului semnat cu americanii de la Bechtel, pentru ruta Brasov - Bors se vor construi 415 km de autostrada.

×