Am colindat prin sapte din cele opt locuri (de fapt, ramase sapte, pentru ca unul tocmai s-a desfiintat) in care se distribuie medicamente gratuite pentru diabetici. N-am avut parte de scandaluri monstruoase si nici nu am vazut prea multi bolnavi calcandu-se pe picioare. Poate ca nu mi-am ales bine ziua.
"Unde te duci, mama, e omor acolo!?", ma sustine secretara. Plec capul si ma strecor din redactie apasat de frica multimilor dezlantuite in fata unor medicamente care nu ajung niciodata pentru toti. La primul spital, nimic. Al doilea, nimic. Ingrijorarea ma cuprinde, unde sunt bolnavii de altadata, unde sunt cozile, unde ne sunt pensionarii, slabiti, inraiti si pusi pe harta? Eu ce naiba scriu?
CFR 2. Din farmacia policlinicii, de dupa un colt, sare o fata superamabila si cocosata rau. Ma indatoreaza prin grija cu care incearca sa faca lumina in capul meu, care nu prea a batut in portile spitalelor, si ma socheaza cu sinuozitatile coloanei vertebrale. Bolnavii serviti de ea probabil ca-si dubleaza perioada de tratament. Pe partea mea la ghiseul bate vantul. Singura doctorita care consulta si elibereaza medicamente pentru diabetici si-a terminat programul. "Se mai fac cozi, dar medicamente avem, nu e prea mare buluceala."
POLICLINICA 10. Fosta policlinica de "smecheri" pe vremea "Impuscatului", apartinand acum Ministerului de Interne. Greu sa te ratacesti, toate cladirile au etichete, curtea parca-i ghiozdanul enorm al unui scolar. Farmacie are, medici exista, cei doi bolnavi de care dau, apartinand unor vremuri pentru care poarta toata nostalgia, sunt multumiti de prestatia medicala. Doamna doctor Firan, "o femeie foarte energica", e de alta parere: "Primim 10%-20% din necesarul de tablete comandate. S-a intamplat ca in farmacie sa avem mai multe medicamente primite din donatii decat cele care ni s-au aprobat. Sunt medicamente care se termina la o ora jumatate dupa ce le primim. Iar anul asta avem un buget mai mic decat in 2004... sunt bolnavi care ma intreaba daca exista un program pentru
a-i omori".
SPITALUL MILITAR CENTRAL. Fortareata. Bolnavii bat pas de defilare, borduri varuite, curatenie, aprovizionare. Totul e sub control, nimeni nu misca in front fara aprobarea comandantului. Dau de un bolnav care e complet satisfacut. E clar, institutiile medicale care se ocupa de cei care servesc patria sunt puse la punct.
SPITALUL COLENTINA. E dimineata devreme si liniste, iar n-am noroc. Farmacista are material, dar
n-are clienti. Ma instiinteaza ca exista doi medici care se ocupa de problema, treaba merge relativ bine si ca mai bine ma duc eu la purtatoarea de cuvant a spitalului. Doamna respectiva e in concediu, directorul opereaza. Ma mut la Budimex. Acolo sunt luati in evidenta numai copii, fie internati, fie ambulator. Nu sunt probleme!
farmacia DIN STRADA MANOLESCU. "Farmacia s-a desfiintat", "Cazurile noi din Ilfov merg la Spitalul Titan din Str. Basarabiei 49-51." Nu au mai fost fonduri pentru sustinerea acestei farmacii, exista sperante sa se redeschida la anul. Deocamdata, se va mai deschide un ghiseu la farmacia institutului, in Strada I.L. Caragiale. Omorul va fi organizat pe doua cozi.
|
PILULE AMARE. O femeie din Videle, asteptandu-si randul |
IN LOC DE CONCLUZIE. Diabeticii pot ajunge sa orbeasca, sa li se amputeze membre. Insulina nu e este o problema, se gaseste peste tot. In schimb, medicamentatia orala (ADO) este insuficienta. Alternativa este sa renunte la gratuitate si sa-si cumpere. Si oamenii ajung sa se lupte pentru sanatatea lor la propriu. Aiurea e ca se lupta intre ei, nu cu sistemul care i-a adus in situatia asta. Pâasta doar il injura. Stiam ca sunt cozi si batai pe medicamentele gratuite. Stiam ca acestea sunt insuficiente. Ce m-a impresionat pe mine a fost fraza unui medic: "Batranii sunt cei mai mari consumatori de asistenta sanitara si nu platesc un ban pentru ea. Nu e corect". Este?
SI LA MALAXA, CA LA ROVINE...
|
Timoram cu privirea paznicul pitic sau ce o fi el, care sta in fund pe treptele spitalului Malaxa, si intram in institutie. Aici este parohia doamnei Bruckner, "un mic dictator" - spune un medic. Doamna e la un simpozion, ceva. In sfarsit, lume care asteapta. Oameni in varsta si unii care deja au depasit de mult acoperirea expresiei, care-si pierd timpul ramas pe la cozi prin spitale. "Bataie de joc, stau de la 7:00 (n.r. - a.m.) si astia de la 10:00 au intrat deja, n-avem, nu au, inadmisibil", ba chiar si nealiniata la noile vremuri "f...-va muma-n c...". Vorbele obisnuite pe care nu le mai baga nimeni in seama, la fel pe rostitorii lor. "Dar n-ati avut nici luna trecuta dâastea, eu ce fac, mor?" Farmacista: "Nu va lasa el, domnuâ doctor!". Farmacista ne confirma ce vazusem pe la televizor si n-apucasem inca sa vedem pe viu: "O parte din medicamente se termina aproape imediat si e ca la Rovine". In sfarsit, sunt si eu multumit. Suntem chemati la doamna secretara, care intra in noi imediat ce ne vede: "De ce puneti intrebari fara sa luati legatura cu conducerea?". Rad, experienta mea e covarsitor mai mare decat a ei. Parerea mea e ca e si ea speriata de doamna Bruckner pentru ca se inmoaie destul de repede. Ne serveste cu un medic si un telefon. In urma acestor evenimente aflam, printre altele, ca "sunt multe probleme, ca numarul diabeticilor creste rapid de la an la an, ca lipsesc multe, ca ne straduim, ca sunt probleme". Exact ce stie toata lumea. Apare si profesorul Slavescu, directorul spitalului: "In general, e un dezastru in problema diabeticilor. Si, cu urechile mele, l-am auzit pe domnul Cinteza spunand ca aceasta problema s-a rezolvat".
|
Deficientele de la Bucuresti exista si-n tara
|
STOC. De frica zilei de maine, oamenii isi fac provizii |
Problemele diabeticilor, dar si procedura de obtinere a medicamentelor fara de care suferinzii de diabet nu pot supravietui difera, in tara, de la zona la zona.
CONSTANTA. La malul marii sunt peste 11.000 de bolnavi de diabet, iar centrele de la care isi pot procura medicamente sunt in Constanta, Medgidia si Mangalia. Farmacia Policlinicii nr. 1 a Spitalului Judetean de Urgenta Constanta este luata cu asalt la fiecare inceput de luna de zeci de diabetici care stau ore intregi pentru a-si lua tratamentul. Pacientii spun ca, desi sunt programati de medici sa-si ridice tratamentul de la farmacie, in momentul in care se prezinta la ghiseu afla ca medicamentele nu mai exista in stoc.
PRAHOVA. Bolnavii de diabet din Prahova sunt, cel putin pentru moment, linistiti. Farmacia pentru Diabetici de la Spitalul Judetean Prahova detine toate cele 30 de medicamente necesare diabeticilor. Bolnavii au inteles ca nu e obligatoriu sa vina doar la inceputul fiecarei luni si in acest fel se evita aglomeratia.
GALATI. Situatia privind acordarea de medicamente pentru diabetici s-a normalizat la Galati o data cu introducerea unui sistem eficient de programare: prin mass-media locala. In acest fel, aprovizionarea cu insulina nu a mai dat batai de cap nici medicilor si nici pacientilor care veneau cu noaptea in cap pentru a-si cumpara medicamentele.
DOLJ. Aproximativ 16.000 de doljeni sufera de diabet, boala ce necesita medicatie zilnica. Bolnavii isi ridica medicamentele de la farmacia Spitalului Judetean de Urgenta Craiova si de la Spitalul nr. 2 "Filantropia". "Ei sunt repartizati la anumite date sa vina sa isi ia medicamentele, atunci cand vin la consultatie", a declarat sefa Clinicii de Diabet a Spitalului Judetean de Urgenta Craiova, conf. dr. Maria Mota. Pacientii se plang insa. "Venim uneori de mai multe ori. Ba ni se spune ca nu mai au si sa venim la o saptamana, dar este sanatatea noastra in joc", spune un pacient.
HUNEDOARA. Doar sapte doctori de la centrele din Deva, Hunedoara, Orastie si Petrosani pot elibera retete celor aproximativ 10.500 de bolnavi de diabet din judet. O situatie dificila se inregistreaza la Hateg si Brad, unde aproape 600 de persoane bolnave sunt obligate sa faca lunar naveta la Hunedoara sau Deva pentru a fi consultate de medicii specialisti, intrucat in zona nu exista nici unul de specialitate. Directorul executiv al DSP Hunedoara, Dan Magheru, declara ca situatia nu a fost remediata pana acum pentru ca nu a existat acceptul Ministerului Sanatatii pentru ca medici cu alte specializari sa poata sa prescrie retetele bolnavilor din cele doua zone.
IASI. Cei peste 16.000 de diabetici ieseni stau la cozi interminabile pentru a li se face glicemia si pentru a primi medicamentele, intrucat in judetul moldav exista un singur cabinet de profil. "Avem cate 200-300 de pacienti pe zi", a declarat dr. Bogdan Mihai de la Clinica de Diabet. Dupa ce li se prescrie reteta, bolnavii merg la farmacia din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" pentru a-si lua medicatia, singura care elibereaza retete gratuite pentru diabetici.
TIMISOARA. Centrul de diabetici din orasul de pe malul Begai este cel mai modern din vestul Romaniei. Cei peste 15.000 de pacienti isi ridica medicamentele pe baza de programare telefonica, evitandu-se astfel cozile.
CUM ESTE IN OCCIDENT
|
Doctorul Gabriela Roman de la Centrul de Diabet Cluj crede ca s-ar putea face unele schimbari in modul de asistare a bolnavilor de diabet, in sensul ca s-ar putea adopta sistemul tarilor vestice, unde pacientii sunt vazuti cu regularitate de medicii de familie si doar periodic, cand este cazul, de medicul specialist. "Suntem una dintre putinele tari din lume in care bolnavii de diabet sunt vazuti lunar de specialistul diabetolog. Ar fi extrem de util sa existe un post de asistenta-educatoare, care sa stea de vorba cu pacientii, sa le explice cum trebuie facuta injectia cu insulina, cum trebuie tinuta dieta si de ce nu, care sunt valorile glicemice si cum trebuie interpretate. De asemenea, este foarte important si autocontrolul. Un tanar de 25 de ani ar trebui in mod normal sa-si faca testul de determinare a glicemiei de patru ori pe zi, pentru a-si administra insulina exact cand trebuie. In felul acesta ar avea toate sansele sa ajunga la 35 de ani fara nici o complicatie, in loc sa fie orb", mai spune Gabriela Roman. De asemenea, aceasta mai spune ca specialistii diabetologi asteapta si astazi, cu nerabdare, elaborarea, de catre Comisia Speciala a Ministerului Sanatatii, a evidentei informatizate a bolnavilor de diabet, care s-a tot tergiversat. (Elena Stanciu)
|
ANCHETA
|
Pe fondul crizei cu care se confrunta sistemul sanitar, Consiliul Concurentei a initiat, in ultimele doua luni, trei investigatii pe piata medicamentelor. Prima, demarata la inceputul lunii iulie, a avut in vedere modul de distributie a insulinei, asigurata gratuit prin Programul "Preventie si control in diabet si alte boli de nutritie". Bugetul alocat acestui program pentru 2005 este de 180 milioane de lei noi si reprezinta 22,5% din totalul bugetului alocat programelor nationale de sanatate, in ultima saptamana, Consiliul Concurentei a mai deschis doua anchete, una pe piata produselor pentru dializa, iar cealalta pe piata medicamentelor pentru cancer. Potrivit legii, faptele anticoncurentiale inseamna intelegeri intre firme cu privire la impartirea pietei sau practicarea unor preturi. Tratamentul specific bolnavilor de cancer se distribuie gratuit prin intermediul Subprogramului national Preventie si control in oncologia patologica. Pentru acest an, bugetul alocat subprogramului este de 210 milioane de lei noi si acopera tratamentul a 60.000 de bolnavi. Potrivit Consiliului Concurentei, medicamentele si materialele sanitare specifice hemodializei si dializei peritoneale se asigura gratuit printr-un subprogram national de preventie si control in patologia nefrologica si dializa. In acest an, bugetul alocat subprogramului se ridica la 179,5 milioane de lei grei, necesari tratarii a 6.600 de bolnavi. (Iohanna Onaca Purdea)
|