Azi este Ziua Minerului - Sarbatoare sub pamant

Cand ii intalnesti, uneori, nu le vezi decat dintii. Este un fel de a spune ca minerii vor petrece azi. Atmosfera "minereasca" nu este una la fel de ve-sela ca pe Litoral. Ce inseamna o zi de sarbatoare pentru ei?

Astazi, de la Uricani si pana la Lonea, toata Valea Jiului petrece. 6 august este considerata in Romania Ziua Minerului. Sorin Anghel (text) marin raica (foto)

Dupa Revolutia din ’89, imaginea multor domenii de activitate din Romania s-a inrautatit. Toti vrem sa ajungem directori sau intr-o functie care sa insemne cat mai putina munca. Una dintre ramurile economiei in care se munceste cel mai mult este mineritul, numai ca cei care lucreaza in acest domeniu nu sunt priviti deloc cu ochi buni.

TABLOU. Imaginea proasta de acum este cauza mineriadelor care i-a avut ca protagonisti pe locuitorii din Valea Jiului. Acum toti regreta acele actiuni, incercand sa arate lumii adevarata fata a minerilor. Iar ca sa descoperi adevarul este musai sa mergi la fata locului. Atmosfera nu este una la fel de vesela ca pe Litoral, acolo unde acum petrece tot romanul. In schimb, peisajul este mult mai colorat decat griul la care te-ai fi asteptat.

CIFRE. Cel mai mare oras din zona, considerat Capitala Vaii Jiului, este Petrosani, cu 46.000 de locuitori. Tot aici se afla si sediul Companiei Nationale a Huilei, care are in clipa de fata 11.800 de angajati. Societatea este in continua restructurare, pana cand va deveni eficienta si va aduce profit statului roman. Zilnic, se extrag cam 12.000 de tone de carbune, la sfarsitul anului rezultand peste 3 milioane de tone de huila.

SCHIMBARE. Locul tarnacopului a fost luat de mult timp de catre pikamer

TRECUT. Nicolae Ceausescu a crezut nebuneste in zacamintele existente in Valea Jiului si a incercat sa exploateze la maximum zona. Astfel, in 1989, la toate exploatarile miniere din judetul Hunedoara lucrau peste 64.000 de oameni, care aduceau zilnic la suprafata cam 27.000 de tone de huila. Facand o paralela, se poate spune ca activitatea de acum a CNH este mult mai eficienta. Printr-un calcul matematic simplu, rezulta ca in clipa de fata fiecare miner scoate din abataj ceva mai mult de o tona de huila. Pe vremea comunismului, un singur angajat abia daca producea 420 de kilograme de carbune.

SEMNIFICATIE. In 1929, a avut loc prima miscare de protest de pe Valea Jiului. Greva s-a desfasurat in zilele de 5 si 6 august, obiectivele sindicalistilor fiind acelea de a obtine conditii de munca mai bune, echipamente de protectie, salarizare mai buna si acordarea acelor facilitati muncitorilor din subteran si familiilor acestora, care sa le asigure supravietuirea. Aceasta greva a degenerat in numeroase acte de violenta, in urma carora au fost ucisi, de catre jandarmi, 30 muncitori. De atunci, 6 august a devenit oficial Ziua Minerilor din Romania. Aceasta zi are semnificatia comemorarii victimelor care s-au jertfit in luptele pentru obtinerea unor conditii de munca si de existenta mai bune precum si a comemorarii victimelor din numeroasele accidente de munca din minerit, fiind considerata zi de mare sarbatoare pentru toti minerii din Romania.

NORMALITATE. Ce inseamna o zi de sarbatoare in Valea Jiului? Daca mergeti astazi de la Uricani si pana la Petrosani sau Lonea sa nu va asteptati sa gasiti oameni chiuind. Fiecare angajat de la CNH primeste ceva mai mult de 300 de RON, reprezentand un adaos salarial. "Nu ne intindem noi sa facem vreo mare petrecere pe aici. Ne bucuram ca stam impreuna cu familia, iar cu banii mai cumparam de mancare sau haine pentru copii. Daca e vremea buna ne intalnim mai multi colegi cu familiile si mergem impreuna la un gratar, dar fara prea mare fast, ca noi minerii suntem oameni modesti, nu ne place sa ne dam in spectacol", spune unul dintre mineri.

VIITOR. Compania Nationala a Huilei nu vrea sa ajunga la profit doar prin disponibilizare, ci si prin investitii de mare amploare. Cea mai moderna mina din tara este cea de la Paroseni, acolo unde a fost adusa o instalatie in valoare de opt milioane de euro, care are marele avantaj ca atunci cand abatajul se inchide, ea poate fi demontata si mutata in alta parte. In Polonia, tara cu mare traditie in minerit, utilajele de extractie sunt abandonate la inchiderea abatajului.

ANINOASA. Colonia de aici pare cel mai izolat loc din Valea Jiului. Copiii se joaca cu pistoale de apa prin cimitir, iar atunci cand vad obiectivul aparatului de fotografiat intreaba ranjind: "Nenea, esti de la Criminalistica?"

MUZEU. Orice vizita in mina iti da fiori, indiferent de experienta pe care o ai in domeniu. Te astepti sa ajungi intr-un loc unde oamenii muncesc stand in genunchi, cu tarnacopul in mana. Ai surpriza sa gasesti o adevarata uzina subterana, unde nimic nu este intamplator. Galeriile de acces sunt destul de inalte, iar pana in abataj, acolo unde se extrage carbunele ai ceva de mers. Sculele primitive au fost inlocuite cu o combina care taie roca ca pe o bucata de cascaval. Fiecare miner stie foarte bine ce are de facut, oamenii fiind legati atat profesional, cat si afectiv unul de altul. Daca unul greseste, au de suferit toti, astfel ca nimeni nu isi permite sa pacaleasca munca. Coboara zilnic in abataj numai cu gandul la carbunii din care cei de la suprafata se incalzesc. Cand ii intalnesti nu le vezi decat dintii. Daca faci prostia sa le spui buna ziua te alegi cu o privire stramba, dar in nici un caz cu o injuratura. Vorbeste mai bine pe limba lor si zi-le noroc bun! Te vor primi ca pe un frate de-al lor.

"Petrosaniul s-a dezvoltat pe baza industriei miniere. Incercam acum sa ne orientam si catre alte ramuri ale economiei, una dintre ele fiind turismul" - Carol Schreter, primar Petrosani

"Am lucrat in subteran 17 ani, dar in 1992 m-am retras si m-am apucat de afaceri. Daca nu venea Revo-lutia, probabil ca si copiii mei ar fi lucrat tot in minerit. Un domeniu unde banii se castiga cinstit" - Cornel Rezmerita, primar Lupeni

Straja, capitala schiorilor din Banat

VEDERE DE LA STRAJA. Din statiunea hunedoreana poate fi admirata toata Valea Jiului

De cativa ani, Valea Jiului a inceput sa fie cautata si de turisti. Deasupra orasului Lupeni, la o altitudine de 1.400 de metri, s-a nascut statiunea Straja. Promotorul acestui loc este Emil Parau, care a reusit sa faca aici cateva partii de schi ce se bat de la egal la egal cu cele de pe Valea Prahovei sau din Poiana Brasov. Statiunea hunedoreana este cautata in special de schiorii din zona de vest a tarii, care sunt atrasi de zapada ce deseori trece de doi metri si de preturile mici la cazare. Iarna, pretul unui pat este 25 RON, in timp ce vara scade la numai 10 RON. Tot in Straja exista un schit unde sunt pictati toti sfintii.

Ceausescu si relatia cu minerii

Revolta minerilor din Valea Jiului din 1977 a avut urmari ca in zicala "Unde dai si unde crapa". Partidul inventase in epoca numeroase sarbatori pentru a stimula clasa muncitoare. Erau marcate ca sarbatori prin "zile dedicate detasamentelor de frunte ale clasei muncitoare" - constructorii de masini, metalurgistii, petrolistii, electronistii s.a.m.d. Dupa "defectiunea" din Valea Jiului, partidul s-a suparat pe clasa muncitoare si, ca atare, au fost coborate tonul si amploarea manifestarilor festive. Surprinzator, dupa ce alte meserii au fost tratate cu discretie, intr-o sambata dupa-amiaza, de la inceput de august 1978, un telefon de la CC anunta redactia Scinteii ca "Ziua minerului" trebuie "reflectata corespunzator importantei ce o acorda partidul". Ceausescu dorea sa se impace cu minerii si pregatea o vizita in Gorj, la minerii "cuminti". In mare graba, sectia economica a cotidianului central a realizat doua pagini, cu o deschidere la prima pagina pentru "Ziua minerului". Peste cateva saptamani, Ceausescu a facut vizita in Gorj, intalnindu-se cu minerii de la Motru, Rosia, Rovinari. Mitingul, cu zeci de mii de participanti, urma sa fie televizat. Surpriza, la ora anuntata, ecranele au ramas negre, fara imagine. Sabotaj? Din motive de economie, releul de pe Muntele Cozia fusese scos din uz, dar televiziunea uitase. Ancheta condusa de Emil Bobu avea sa conduca la schimbarea presedintelui televiziunii si numirea unui general pe post de director tehnic, care sa asigure disciplina in institutie. (Dan Constantin)

Dallas, Bronx-ul din Vulcan

Unul dintre cele mai triste peisaje de pe Valea Jiului le intalnesti la Vulcan. In partea de nord a localitatii se afla Dallasul (foto), un cartier rau famat, unde oamenii se tarasc cu greu prin viata. Peisajul este unul sinistru pentru o zona de munte, blocurile turn, cu 10 etaje, invecinandu-se cu padurea. Copiii se joaca intr-un imobil ce a fost distrus dupa ce locatarii au fost disponibilizati de la mina. Atmosfera se mai insenineaza atunci cand vezi cate o fata frumoasa, probabil corespondenta lui Sue Ellen. Ai vrea sa intri in vorba cu ea, dar nu esti J.R.-ul ei, asa ca mai bine iti vezi de treaba.

Administrativ, localitatile de pe Valea Jiului fac parte din judetul Hunedoara. Populatia de aici este un amestec rezultat din momarlani, vechii locuitori din zona, cehii si nemtii adusi aici in secolul al XIX-lea, atunci cand industria miniera era la inceput, si moldovenii adusi la munca de Ceausescu.

URICANI. Orasul este impanzit de magazine unde se vand haine second-hand, aduse din Germania. Printre blocuri, cativa baietasi cu tinuta hip-hop joaca table si privesc dubios orice strain. "Cauti ceva?", te interpeleaza ei cu un aer ce se vrea superior

ISTORIE. Activitatea de exploatare a carbunelui in Valea Jiului este atestata documentar ca fiind inceputa din anul 1858-1859. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost concentrata in scopul exploatarii carbunelui. Pe parcursul desfasurarii existentei sale, ca urmare a conditiilor grele de munca si de trai vitrege, Valea Jiului a fost marcata de numeroase miscari sociale. Prima a avut loc la mina din Lupeni, in 1929, fiind urmata de cea din 1977, care a cuprins intreaga Vale. In 2001 a avut loc la Vulcan un accident colectiv de munca, rezultat din cauza unei explozii de gaz metan in abatajul SCRI (surparea carbunelui si a rocilor inconjuratoare) de pe stratul 3. In acest tragic accident si-au pierdut viata 14 muncitori si alti patru au fost grav raniti. Acest eveniment a determinat luarea unor masuri generale, cu privire la eliminarea metodei de exploatare cu abataje SCRI si de crestere a securitatii muncii in subteran. In clipa de fata exista sapte exploatari miniere: Uricani, Lupeni, Paroseni, Vulcan, Livezeni, Petrila si Lonea.