Babele, savanti pe plaiul mioritic

Acum 100 de ani si mai bine, la sate, bubele se spurcau, taranii stateau in cap sa scape de catar, sifilisul se descanta.

Trebuiau luate masuri grabnice. Nu se intrezarea nici o solutie in afara aceleia de a scrie carti pe intelesul tuturor si de a le raspandi printre tarani. In 1938 aparea, editat de Fundatia Culturala Regala "Principele Carol", volumul Cartea Satului - Toate leacurile la indemana, scris de doctorul V. Voiculescu. "Cartea aceasta, scrisa pe intelesul tuturor, e o carte gospodareasca. Un indreptar casnic al sanatatii, cu sfaturi pentru boale si intamplari rele ..., e un dictionar de leacuri ", scrie autorul.

"Cat am fost medic de plasa, am bagat de seama ca zadarnic ii vorbeam omului de boala, de paza si ingrijiri. El nu punea pret si nu credea decat in sticluta cu doctorii sau in pachetelele cu prafuri pe care le scoteam din ladita cu leacuri", povesteste doctorul Voiculescu. Doctorul spune ca "totul poate fi leac, pana si cenusa. Cu totul poate fi stricator sanatatii, pana si sarea. Indraznesc sa trimit aceasta carte la tara, unde sanatatea incepe sa sovaie, roasa de multe racile, intre care cea mai urata e cea a nestiintei."

RETETE. Voiculescu isi demonstreaza afirmatiile pe parcursul celor 300 de pagini ale cartii: benzina e recomandata pentru spalarea buboaielor, uciderea paduchilor sau "scoaterea viermilor din mate". "Matele bolnave" se trateaza cu iaurt, igiena, izma, lapte, maces, miere, pucioasa, rozmarin, soare, sunatoare, tarhon, unguras, melisa sau zer. "Menstruatia tulburata" se rezolva cu anghelica, antipirina, aspirina, frasinelul, laptuca, leusteanul, maghiranul, melisa, namolul, odoleanul, otetul, patrunjelul, valeriana sau bujorul. Pentru a-i lecui pe "copilasii cari se scapa noaptea de ud in pat", doctorul Voiculescu recomanda ceaiul de sunatoare, amestecata cu coada-soricelului. Pentru ragaieli sunt bune anasonul, bicarbonatul, carbunele, creta, deditelul si vesnica anghelica. Un capitol mare e dedicat bailor calde sau reci, caci, nu-i asa, igiena este cea mai buna pentru sanatate: "Bai locale cu apa fierbinte se pot face la degetele cu sugiuri, la boasele cu dureri, la membrul cu sancare sau cu sculament, cu apa cat se poate de fierbinte si de multe ori pe zi. Membrul se tine intr-o cana cu apa fierbinte cate o jumatate de ceas de doua-trei ori pe zi".

"TREI CINSTITI". In urma cu vreo 25 de ani, George Cosbuc scrisese o brosura cu titlul manios de "Superstitiunile pagubitoare ale poporului nostru" (pusa la dispozitie de anticarii Neculai si Iustin Zegrea), aparuta la Biblioteca Societatii "Steaua". Poetul se adreseaza direct celor care cred mai mult in priceperea babelor decat in solutiile stiintei: "Nu vreti sa cautati boalele in pricini firesti, vazute si pricepute de om. Va trebue tot pricini tainuite, ascunse, de printr-alta lume, nu din vieata asta, ci de pe subt pamant dela Necuratul, de prin vazduh dela Duhurile necurate". Babele si leacurile lor sunt principalele tinte ale diatribelor lui Cosbuc.

Babele si leacurile lor au fost, timp de milenii, singurele ajutoare ale romanilor

"Frumoasa tovarasie de trei cinstiti: omul, baba si diavolul, si la urma tot diavolul cel mai cinstit dintre toti trei!", spune autorul, ba chiar da exemple de practici absurde: "Ranza rasturnata e un catar al stomacului, unul de cel rau, iar taranii cred ca el vine din rasturnarea cu josul in sus a stomacului. Si daca bolnavul s’asaza cu capul in jos, asa credeti voi, stomacul isi vine iarasi in starea lui fireasca si nu te mai doare". Taranii cred ca "boala de mate" e cauzata de "intrarea sarpelui pe gura". Argumentele lui George Cosbuc vin ca un buldozer peste cititor: "Ce sa caute sarpele in om? Si cum sa traiasca in caldura din stomac, si ce sa faca el fara broaste si soareci, caci astea ii sunt hrana?... Raul e ca voi, crezand c’aveti sarpe, nu va ganditi sa va vindecati matele de o boala, ci cum sa omorati un sarpe".

.

.

"Saracia e buna prietena cu Ielele. Cand vezi prin sate, pe ploi cu zapada, copii in camasa zdrentuita si desculti, pe ulita, nu mi-e de mirare ca va plangeti atata de boala Ielelor George Cosbuc, poet CEAI DE PAPAROANE Paparoanele, spune doctorul Voiculescu, sunt florile uscate ale macului de camp. "Multa lume da ceai de paparoane copiilor cu pojar si scarlatina, crezand ca paparoanele fac sa iasa pojarul mai bine si mai repede si sa nu cada la inima. Asta nu e adevarat. Ceaiul de paparoane nu face decat sa aline in chip mincinos tusea cu care incepe pojarul. Ceaiul de paparoane poate fi de-a dreptul otravitor pentru copiii mici, prin opiul pe care-l contine", scrie doctorul. In schimb, cu acest ceai se poate face gargara in anghinele cu dureri mari de gat. "Nu trebue sa ne dam cu usurinta pe mana babelor si vracilor, cari n-au masurat puterile acestor leacuri otravitoare, de dragoste, de capiala si mai ales de lepadat copiii V. Voiculescu, medic

IELELE SI TRANSPIRATIA Cosbuc povesteste ca fetele se duceau iarna la hora, transpirau si apoi ieseau afara in frig si in zapada "ca sa s-arate cat sunt de voinice". La cateva zile "o apuca junghiuri, poate o aprindere la plamani, poate boala cutitelor". Familia crede ca de vina sunt Ielele si-i aduce fetei babele pe cap. NEPUTINTA BARBATEASCA Problemele sexuale se tratau cu leacuri din cele mai ciudate - creieri, fudulii, gandacei, grau si icre. "Zeama de fudulii, stoarse asa crude, e buna pentru barbatii neputinciosi, cu sleire nervoasa sau cu lipsa testiculelor. Multi mananca fara nevoie si folos fudulii fripte pe gratar", scrie doctorul Voiculescu. CATARACTA? LAPTE-N OCHI Un leac mai ciudat e mentionat de catre doctorul V. Voiculescu, care se arata insa circumspect: "Tata de femeie, stoarsa in ochi, se crede ca vindeca boalele si umflaturile ochilor". "Impietrirea sanului la femeile care alapteaza" se lecuieste prin comprese cu frunze verzi de arin. Pe sanul dureros se mai pun si cataplasme de in amestecate cu foi de iedera sau faina de in imbibata cu fiertura tare de iedera, "cari alina durerile".