Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 73% dintre elevii prezenți au obținut note peste 5, înainte de contestații, ceea ce nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp. Cu toate că rezultatele sunt bune anul acesta, au existat cele mai multe critici din ultimii ani. S-au observat mai ales problemele absolvenților de clasa a VIII-a și de liceu. Aceleași probleme legate de analfabetism la o parte dintre elevii români existau și în anii anteriori, dar abia acum s-au constatat, în ciuda rezultatelor mai bune la examene. Adevărata problemă, care a stârnit reacții în rândul politicienilor, este pregătirea unei noi Legi a Educației Naționale, după cea asumată de guvernul Boc, în 2011.
Înscrierea la Bacalaureat de anul acesta a venit cu o veste proastă: cel mai mic număr de absolvenți înscriși la examene de după revoluție. Dar rezultatele, înainte de contestații, sunt cele mai bune din ultimii zece ani, ceea ce e deja un pas înainte pentru sistemul de educație din România, care deja părea că intră în colaps. Rata de succes la examen a crescut cu 5,5% pe ansamblul tuturor promoțiilor, la 73,3%, fiind cea mai mare din ultimul deceniu, înainte de soluționarea contestațiilor.
Anul acesta au promovat cu 2.928 de candidați mai mult decât anul trecut, deși numărul celor înscriși a fost mai mic cu 7.211 - comparativ cu 2021. Anul trecut, înainte de contestații, doar 67,8% dintre absolvenții de liceu înscriși la Bacalaureat reușiseră să obțină medii peste 5.
Pentru promoția curentă, rata de promovare este 78,3%, iar pentru promoțiile anterioare, 32,1%. Au promovat 89.054 de candidați, dintr-un total de 121.470 de candidați prezenți - 108.450 de candidați prezenți provin din promoția curentă, respectiv 13.020 de candidați prezenți din promoțiile anterioare. Au fost 162 de medii 10.
Dezastrul din sistem e cunoscut
După rezultatele la fel de bune de la Evaluarea Națională, nu s-a vorbit foarte mult despre latura pozitivă a examenelor de anul acesta, ci s-a scos în evidență dezastrul din sistem. Această situație dezastruoasă există de cel puțin 15 ani, iar în cei doi ani de pandemie, totul s-a înrăutățit, din cauza școlii online la care mulți elevii români nu au avut acces. Nici cei care au putut participa la orele online, având mijloacele tehnice necesare, nu au reușit să acumuleze toate cunoștințele, conform curriculei. Aceste probleme au fost semnalate în toate țările lumii, unde s-a făcut școala online, nu doar în România. Cu toate acestea, absolvenții de gimnaziu și de liceu au rezultate mult mai bune anul acesta. Unii specialiști spun că a contribuit foarte mult la rezultate eliminarea restricțiilor, a măștilor și a testării obligatorii, care reprezentau un stres suplimentar.
Cu toate acestea, mulți absolvenți au probleme grave de exprimare, de scriere, de înțelegere a textelor sau nu pot face calcule matematice simple. Se știa, de mai mulți ani, în urma testelor PISA, că 42% din populația școlară este analfabetă funcțional. Nu este o noutate. Nu este nici consecința deciziilor luate de Ministerul Educației în ultimii ani. A fost chiar o luptă continuă a ministrului Sorin Cîmpeanu cu restul Guvernului și mai ales cu Ministerul Sănătății, să rămână școlile deschise cât mai mult, pentru a se face orele cu prezență fizică – ceea ce a reprezentat un avantaj pentru mulți dintre absolvenții care acum au obținut rezultate bune.
Propunerea unui fost ministru
Totuși, fostul ministru al Educației din Guvernul Boc, Daniel Funeriu, autorul Legii 1/2011, a avut o răbufnire după Evaluarea Națională, spunând că rezultatele arată dezastrul din învățământul românesc și este nevoie de dublarea salariilor profesorilor și de intervenția Poliției pentru a duce copiii la școală cu forța. Ca fost ministru, Daniel Funeriu nici nu a dublat salariile profesorilor - și știe că este imposibil -, nici nu a mobilizat autoritățile locale, inclusiv Poliția Locală și Poliția Națională pentru a duce copiii la școală forțat – tot pentru că nu există această posibilitate într-un stat democratic.
Casetă mică, fără titlu
Soluții pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ ar putea exista, după ce se va schimba actuala Lege a Educației, făcută de Daniel Funeriu, în 2011. Legea Educației a fost contestată de aproape toată lumea, încă din prima zi a aplicării ei, dar asumată, la acea vreme, de Guvern, în ciuda tuturor criticilor care i s-au adus. Ministrul Sorin Cîmpeanu se pregătește să lanseze noul proiect de Lege a Educației Naționale, care va aduce noi modificări în sistem. Aceste modificări țin cont de cerințele venite din partea elevilor, profesorilor și părinților, în ultimii ani.
Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi anunțate pe 1 iulie. La fel ca în anii anteriori, se așteaptă o creștere cu cel puțin 2% a ratei de promovare, după contestații.
