Baloteşti, dosarul dispărut

Ancheta care trebuia să elucideze cea mai mare catastrofă aviatică din România, accidentul de la Baloteşti, nu are nici în ziua de azi o soluţie finală. La mai bine de 13 ani de la producerea catastrofei, cazul revine şocant în actualitate, după ce procurorii Parchetului instanţei supreme au descoperit recent că dosarul nu a fost închis niciodată şi, colac peste pupăză, mai multe documente din acesta "s-au evaporat".

CAZUL NU A FOST ÎNCHIS NICI DUPĂ 13 ANI
Ancheta care trebuia să elucideze cea mai mare catastrofă aviatică din România, accidentul de la Baloteşti, nu are nici în ziua de azi o soluţie finală. La mai bine de 13 ani de la producerea catastrofei, cazul revine şocant în actualitate, după ce procurorii Parchetului instanţei supreme au descoperit recent că dosarul nu a fost închis niciodată şi, colac peste pupăză, mai multe documente din acesta "s-au evaporat".


Ancheta ce trebuia să clarifice împrejurările în care s-a petrecut cea mai mare catastrofă aviatică din România, accidentul de la Baloteşti, nu are nici după 13 ani o soluţie finală. Ba, mai mult, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a descoperit că documente importante din acest caz sînt dispărute fără urmă. Consiliul Superior al Magistraturii verifică acum modul în care s-a ajuns la această situaţie incredibilă.

Accidentul aviatic de la Baloteşti, în care la data de 31 martie 1995 şi-au pierdut viaţa 60 de persoane – cei mai mulţi cetăţeni belgieni–, a fost zguduitor prin tragedia umană, fără precedent, pe care a adus-o. La mai bine de 13 ani de la producerea catastrofei, cazul redevine şocant, însă de data aceasta din cu totul alte motive: dosarul nu a fost închis niciodată şi, colac peste pupăză, mai multe documente din acesta "s-au evaporat".
ŞOC. Incredibila descoperire a fost făcută recent datorită unei solicitări venite din partea Jurnalului Naţional. Încercarea de a recompune, piesă cu piesă, circumstanţele tragediei, pentru comemorarea a 13 ani de la producerea accidentului, ne-a determinat să căutăm răspunsuri în cazul instrumentat de procurori. Cererea noastră a dus astfel la scotocirea arhivelor tuturor parchetelor din Capitală. Într-un final au fost descoperite cîeva sute de file din dosarul Baloteşti în arhiva Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel. Dintre coperţi lipseau, printre altele, unele declaraţii de martor, schiţa locului accidentului, planşa fotografică privind catastrofa aeronautică. Cel mai important: erau de negăsit raportul final, prin care specialiştii ar fi trebuit să elucideze circumstanţele producerii accidentului, şi soluţia dată de procurori pentru închiderea cazului. În faţa unei asemenea situaţii, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a desemnat imediat un procuror care să elucideze misterul dosarului. Verificările au confirmat cele mai mare temeri: cazul nu a fost niciodată soluţionat, iar actele lipsă sînt de negăsit.


TRASEUL DOSARULUI. Cazul Baloteşti seamănă leit cu un copil cu multe moaşe, dar care a rămas cu buricul netăiat. Potrivit cercetărilor recente, dosarul cu numărul 712/P/1995 s-a plimbat de zor în primii doi ani la toate cele trei parchete care se ocupau de soluţionarea sa. Procurorul general de atunci, Vasile Manea Drăgulin, era cel care dispusese ca la acest caz să lucreze o echipă complexă, sub coordonarea şefului Secţiei Urmărire Penală şi Criminalistică, Eugen Vasiliu. Astfel, în anul 1995, cazul a fost înregistrat la Parchetul Tribunalului Bucureşti. În ianuarie 1996, acesta a fost cerut de Parchetul General, cu menţiunea "în vederea finalizării urmăririi penale". Solicitarea fusese făcută în contextul discuţiilor purtate cu Ambasada Belgiei pentru fixarea incinerării resturilor umane neidentificate. Un an mai tîrziu, dosarul, evident nesoluţionat, a avut din nou o trecere rapidă pe la Parchetul Capitalei, pentru ca în aprilie 1997 să fie trimis la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, deoarece fusese solicitat înregistratorul de voce aflat la bordul aeronavei. "Dosarul 712/P/1995 nu figurează însă înregistrat la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti, neexistînd o rezoluţie de înregistrare ca dosar penal sau de repartizare unui procuror; nu rezultă nici cum a fost introdus în arhivă", se arată în informarea realizată de procurorul desemnat de Codruţa Kovesi.


ACTELE LIPSĂ. Nici una din însemnările care atestă plimbarea dosarului nu spune însă şi din cîte documente era compus acesta. Singurul înscris descoperit care lămureşte cît de cît această problemă este o adresă din 1995 potrivit căreia, la şase luni de la producerea tragediei, existau "trei volume cu 1081 de file". De asemenea, unul dintre procurorii implicaţi în cercetări îşi aminteşte acum că, la momentul 1997, dosarul era complet. Cînd şi în ce context a dispărut o parte dintre acestea? Cine a luat documentele şi cu ce scop? Sînt întrebări la care pînă la acest moment nu există răspunsuri. Cît despre cauzele accidentului, stabilite de experţii români, anchetatorii şi-au amintit că acestea au fost trecute într-un raport final de expertiză. Şi acesta lipseşte însă de la dosar. Potrivit verificărilor realizate recent, motivele prăbuşirii avionului, înscrise în acest document, ar fi fost: incapacitatea pilotului, comandantul Bătănoiu, cauzată de un accident de natură medicală, o defecţiune tehnică a sistemului automat de tracţiune (care a avut drept consecinţă cedarea unuia din motoare), condiţiile meteo nefavorabile şi intervalul scurt de timp cumulat cu altitudinea improprie care l-au pus pe copilotul Stoi în imposibilitate de a acţiona în timp util.


FĂRĂ CONCLUZII. Verificările Parchetului instanţei supreme au mai stabilit şi faptul că dosarul a rămas în nelucrare cîţiva ani din cauza discuţiilor legate de raportul final de expertiză. În 1999, acesta ar fi fost trimis părţii franceze (producătorul AIRBUS) şi părţii belgiene (statul care avusese cele mai multe victime) pentru a fi însuşit sau contestat. Un exemplar al raportului ar fi ajuns şi la ministrul Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, precum şi la Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile. Dar pînă la finele anului 2000 se pare că documentul nu ajunsese şi la procurorii care anchetau cazul. Nu se ştie încă dacă acest raport final de expertiză a mai fost trimis vreodată la Parchet. Absenţa sa ar putea fi una dintre cauzele pentru care dosarul nu a primit o soluţie finală din partea vreunui procuror.

Deficienţele, analizate de CSM

Purtătorul de cuvînt al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Robert Cazanciuc, ne-a declarat ieri că descoperirile făcute în cazul Baloteşti au fost deja transmise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). "Aşteptăm concluziile CSM în privinţa deficienţelor înregistrate în circuitul documentelor şi a situaţiei nesoluţionării dosarului", a susţinut oficialul. Robert Cazanciuc ne-a confirmat că "solicitarea Jurnalului Naţional, cu privire la soluţia dispusă în cazul Baloteşti, a dus la constatarea faptului că dosarul nu figura ca soluţionat la nici una dintre unităţile de parchet din Bucureşti". Potrivit lui Cazanciuc, concluziile trimise CSM sînt rezultatul verificărilor făcute de un procuror desemnat de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi. "În urma cercetărilor efectuate, acesta a întocmit o notă prin care s-a confirmat faptul că dosarul practic nu a fost soluţionat pînă în acest moment. De asemenea, nu au putut fi identificate anumite documente din dosar, documente la care se face referire în corespondenţa purtată la acea vreme între parchete şi între parchete şi Poliţie", a spus purtătorul de cuvînt.