x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Schimbările climatice încing sistemul bancar

Schimbările climatice încing sistemul bancar

de Adrian Stoica    |    17 Dec 2024   •   08:40
Schimbările climatice încing sistemul bancar

Din 1980 până în 2023, România a pierdut 19,6 miliarde de euro din cauza evenimentelor climatice extreme, echivalentul a 916 euro pe locuitor, și a reprezentat 2,7% din totalul înregistrat la nivelul UE.

Din aceste pierderi, doar 1% erau asigurate, ceea ce arată o vulnerabilitate ridicată pentru țara noastră. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), schimbările climatice sunt vulnerabilități și pot afecta stabilitatea financiară a țării, prin pierderi economice semnificative și riscuri pentru sectorul bancar, vulnerabilități care au fost incluse în ultimul Raport asupra stabilității financiare publicat luna aceasta de Banca Națională a României.

Riscurile legate de schimbările climatice la adresa stabilității financiare sunt foarte diverse, iar amploarea efectelor lor nu este încă pe deplin conștientizată. Există mai multe canale prin care schimbările climatice ar putea afecta stabilitatea financiară, modul în care acestea vor evolua depinzând de eforturile de atenuare și adaptare la nivel global, arată BNR.

Expunerea bancară față de companiile relevante din punct de vedere climatic: 100,9 miliarde de lei

La nivel național, companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic sunt în continuare importante pentru economia reală. În anul 2023, aceste companii au generat 40,6% din valoarea adăugată brută la nivel agregat, au deținut 48,4% din activele totale și au angajat 32,6% din totalul salariaților companiilor nefinanciare, conform datelor Băncii Centrale. Expunerea bancară față de aceste companii a ajuns la 100,9 miliarde de lei la finalul lunii septembrie 2024, reprezentând 51,4% din totalul expunerii față de companiile nefinanciare.

Creditele verzi sunt încă la un nivel redus

În contrast, deși creditarea verde a accelerat ușor în ultimii ani, există în continuare, un spațiu amplu de dezvoltare a acestui segment. Doar 4% din expunerile băncilor față de firme și populație reprezintă credite cu destinație principală climatică, respectiv 16,4 miliarde de lei (septembrie 2024), dintre care numai 39% au fost acordate companiilor nefinanciare, aproape jumătate fiind pentru clădiri verzi (49%). În acest context, creșterea conștientizării cu privire la impactul riscurilor generate de schimbările climatice asupra economiei se dovedește a fi esențială, spune BNR în raportul său. Banca atrage atenția că nivelul de conștientizare a riscurilor generate de schimbările climatice se situează pe o tendință ascendentă și în cazul populației, circa 20% dintre creditele ipotecare acordate în primele nouă luni ale anului 2024 sunt credite cu destinație climatică. Totuși, la nivelul agregat al întregului portofoliu de credite ipotecare, ponderea creditelor verzi rămâne modestă (9,2%, septembrie 2024).

Sectorul bancar, expus la riscurile climatice

Recomandarea BNR este ca băncile să mențină o atitudine prudentă în perioada următoare, ca urmare a tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor, cu posibil impact negativ asupra bonității debitorilor. Printre riscuri, efectele schimbărilor climatice pot accentua pierderile bancare directe (mai ales asociate unor sectoare vulnerabile, precum agricultura), contribuind totodată la accelerarea implementării de măsuri destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin modificarea structurii de creditare.

Cum a arătat tabloul creditelor verzi în 2023

Stocul creditelor bancare verzi acordate companiilor atinsese nivelul de 3 miliarde de lei în luna septembrie 2023 (1,6% din întregul portofoliu de credite bancare acordate sectorului), o valoare de trei ori mai mare față de cea din luna corespunzătoare din 2022. Principalele destinații ale acestor credite sunt reprezentate de clădirile verzi (46%), electricitate și sisteme de încălzire și răcire (24%) și investițiile de eficiență energetică (9,7%). Companiile din România aflate în sectoare care aveau o vulnerabilitate medie sau ridicată la riscurile climatice (inundații, secetă și temperaturi ridicate) erau importante în economie. Aceste corporații au generat 25% din valoarea adăugată brută totală în 2022, iar expunerea bancară a acestora a reprezentat 28% din stocul de credite acordate companiilor nefinanciare la finalul aceluiași an, arătau datele BNR.

36 de riscuri climatice pentru Europa

Într-un raport publicat anul acesta, Agenția Europeană de Mediu (AEM) identifica 36 de riscuri climatice principale în Europa, iar mai mult de jumătate dintre acestea necesită acțiuni imediate. Căldura extremă, seceta, incendiile de vegetație și inundațiile, așa cum am văzut  în ultimii ani, se vor agrava în Europa chiar și în cazul unor scenarii optimiste de încălzire globală și vor afecta condițiile de viață pe întregul continent, potrivit evaluării European Climate Risk Assessment (EUCRA). Evaluarea a grupat riscurile în cinci mari categorii: ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe. Peste jumătate din riscurile climatice majore identificate în raport necesită în prezent mai multe acțiuni, opt dintre acestea fiind deosebit de urgente, în principal cele pentru conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva căldurii, protejarea oamenilor și a infrastructurii împotriva inundațiilor și a incendiilor de vegetație, precum și pentru asigurarea viabilității mecanismelor europene de solidaritate, cum ar fi Fondul de solidaritate al UE. O abordare unitară în Uniunea Europeană este esențială. Politicile macroprudențiale și coordonarea dintre țări pot reduce costurile tranziției și riscurile pe termen lung, protejând economia de efectele ireversibile ale schimbărilor climatice, potrivit BNR.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×