Baroana "Miss"

Cum se leaga numele unei stapane a Cetatii Fagarasului de una dintre cele mai faimoase colectii de arta din lume.

Anna Bornemisza e ruda foarte indepartata a fostei Miss Spania

Calea de la o principesa a Transilvaniei din secolul al XVII-lea si una dintre cele mai bine cotate colectii de arta din Europa si din lume poate parea lunga. Povestea incepe insa cu o cetate, drept dar de nunta, continua cu o inrudire a doua celebre familii nobile europene, cu intrarea in scena a unei foste Miss Spania si cu un proces cu cheltuieli de zeci de milioane de dolari.

CETATEA FAGARASULUI. Cand Anna Bornemisza de Kászon, descendenta unei familii de nobili unguri, s-a maritat cu penultimul principe al Transilvaniei, Mihaly Appaffy I, a primit Cetatea Fagarasului. Era cadoul traditional pe care principii Transilvaniei il faceau sotiilor la nunta. Acesta a fost momentul in care numele familiei de baroni Bornemisza de Kaszon s-a legat de cetatea romaneasca a Fagarasului, chiar daca, o data cu ultimul principe al Transilvaniei, cetatea nu s-a mai aflat sub autoritatea nobilelor descendente ale Annei si ale lui Mihaly. Cu sau fara Fagaras, numele baronilor si baroanelor Bornemisza a continuat sa-si intinda ramurile genealogice, ajungand, in secolul al XX-lea, pana in inima Europei.

AMATORUL DE ARTA. Trecerea s-a facut prin inima lui Heinrich Thyssen (1842-1926), descendentul unei nobile familii germane. Pe el si l-a ales drept sot baroana Margareta Bornemisza de Kászon (1887-1971). In urma acestei casatorii, Thyssen si urmasii lui au primit, printr-un act special, dreptul de a purta numele Bornemisza de Kászon si titlul de baron. S-au pus astfel bazele familiei Thyssen-Bornemisza, care se bucura de o mare trecere la curtile europene. De ajutor le-a fost si impresionanta colectie de arta a lui Heinrich, compusa din picturi din secolele XIV-XIX si gazduita de Villa Favorita, resedinta elvetiana a familiei.

Cetatea Fagarasului si-a legat istoria de cea a familiei Bornemisza

MISS SPANIA. Fiul celor doi, baronul Hans Heinrich Thyssen-Bornemisza, a fost consecvent in pastrarea traditiei de iubitor de arta a tatalui sau, dar si a celei de iubitor de femei, ramasa mostenire tot de la acesta. De reputatia sa de barbat usor de prins in mreje a profitat María del Carmen Rosario Cervera Fernández de la Guerra, cunoscuta mai bine spaniolilor sub numele de Carmen "Tita" Cervera. Sangele ei fierbinte si latin, precum si farmecele de fosta Miss Spania in 1961 l-au subjugat pe baron si au dus la unul dintre cele mai mari scandaluri din aceasta tara. La 64 de ani, baronul s-a lasat convins de sotia de 42 de ani ca cel mai bine ar fi ca faimoasa colectie sa intre in proprietatea statului spaniol si ca si mai bine ar fi ca el sa-i retraga fiului cel mare dreptul de a-i administra averea.

.

.

BATALIA PENTRU MILIARDE

Cand Carmen Cervera (foto) a devenit baroana de Bornemisza, sotul ei isi lasase averea de doua miliarde de dolari in seama copiilor. Fosta Miss Spania l-a convins sa mute colectia de arta si sa o cedeze statului spaniol, in schimbul a 350 de milioane de dolari. Tot ea l-a convins sa declanseze un megaproces prin care cere sa i se restituie controlul asupra averii. Desi baronul a murit in 2002, procesul, ale carui cheltuieli se ridica la 65 de milioane de dolari, continua. Daca va castiga, Carmen Cervera se va alege cu intreaga avere a familiei Thyssen-Bornemisza.