Biserica de sub biserică

Judeţul Gorj se poate mândri cu cele mai multe biserici de lemn construite. Aproape toate au aceeaşi arhitectură, în formă de “corabie”, şi au dăinuit prin grija enoriaşilor. Singura zi în care au loc slujbe în aceste biserici este ziua hramului lor. În rest, doar turiştii le deschid porţile.

Cea mai recentă descoperire în privinţa istoriei bisericilor din judeţul Gorj este biserica de sub biserică. Un lucru ştiut de oamenii de cultură, dar care nu a fost confirmat decât anul acesta, când reprezentanţii Ministerului Cultelor, Culturii şi Patrimoniului Naţional au luat decizia de a restaura biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli” din comuna Băleşti. “Erau poveştile unor bătrâni care, la rândul lor, aflaseră de la alţi bătrâni că undeva în apropierea acestei biserici, cu mult timp înaintea amplasării acesteia, ar fi existat o biserică. Bătrânii spuneau că ea ar fi fost scufundată în pământ, însă nici un document nu a confirmat acest lucru. Acum, la restaurare, au descoperit că exact sub locul bisericii de lemn s-a aflat această biserică”, a explicat Olimpia Bratu, directorul Direcţiei de Cultură din Gorj.
Şi, într-adevăr, biserica de lemn a fost practic suprapusă peste cea pe care, cu mult timp în urmă, o înghiţise pământul.
În comuna Băleşti din Gorj există trei biserici de lemn, una mai frumoasă decât alta. De la primele fotografii pe care le facem uneia dintre ele, localnicii se strâng în jurul nostru şi se laudă cu alte două. Nu pot face un top al acestora: “Toate sunt frumoase şi încărcate de istorie. Pe toate trebuie să le vedeţi”, ne spune un bătrân din satul Ceauru. Şi ghizi turistici în Băleşti ne-au fost localnicii care se completau unii pe alţii. În itinerariul ad-hoc, cel puţin aşa au lăsat impresia, oamenii au stabilit ca ultim obiectiv vizita la Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli”. Abia după ce am ajuns aici ne-am dat seama că nu pot fi agenţi de turism mai buni decât oamenii satului.
Această biserică este cea mai nouă dintre cele trei, în privinţa construcţiei. Ca majoritatea bisericilor de lemn din judeţul Gorj, şi aceasta respectă tradiţia construirii în altă parte decât cea în care se află. În 1818, cel puţin aşa se ştie, a fost construită de localnici “La Pologa”, apoi o bună vreme a “poposit” la Băleşti în mahalaua Arhoţi şi apoi a fost adusă la Ceauru în locul numit Tămăşeşti. Nici un temei documentar nu confirmă această mutare, sunt doar consemnările vremii din poveştile oamenilor. Însemnările de pe vechile tipărituri o numeau “biserica cea bătrână a Arhoţilor”.
Sistemul execuţiei nu o diferenţiază faţă de celelalte biserici de lemn. Bârnele au fost cioplite pe temelie de groşi, îmbinările drept crestate în cruce, consolele profilate, are o prispă din bârne şi polată de prelungire peste scara de acces. Suprafaţa totală a bisericii nu depăşeşte 120 de metri pătraţi.
De la Băleşti a fost mutată în cimitirul satului Ceauru în 1937, acolo unde se află şi astăzi, după ce s-a ruinat şi a fost salvată de localnici. Acum este în plină restaurare de către Ministerul Culturii, aspect care a dat de lucru istoricilor.

“CÂND ERAM COPIL, O CĂUTAM!”
La această biserică, în care doar o singură dată pe an se face slujbă, de Sfinţii Arhangheli Gavril şi Mihail, când este hramul bisericii, ne-a însoţit şi Gheorghe Prejbeanu, consilier parohial. Omul are 86 de ani şi îşi aminteşte că, atunci când era copil, învăţătorul său îi povestea că undeva în apropierea acestei biserici de lemn s-ar fi aflat o altă biserică realizată din piatră. “Ne spunea la diverse întâlniri prin sat, la şcoală nu a vorbit niciodată de această biserică. Ne spunea că într-o noapte s-a scufundat, a lunecat terenul şi a înghiţit-o până la clopotniţă. Când eram copil chiar o căutam să văd dacă mai este ceva. Nu am găsit nimic. Acum îmi explic de ce, haideţi să vedeţi minunăţia. Am trăit s-o văd şi pe asta!”, ne spune bătrânul Prejbeanu.

ÎN OGLINDĂ…
Sub biserica de lemn, muncitorii care lucrau la restaurarea acesteia au descoperit ruinele altei biserici zidite din piatră. Angajaţii firmei au dat de aceasta atunci când au scos pardoseala uzată de lemn. Au anunţat imediat reprezentanţii Culturii, care au decis continuarea căutărilor. Exact în forma în care se află biserica de lemn, cu multe sute de ani în urmă a fost ridicată şi cea din piatră. Totul era aşezat la locul său, altarul peste altar, astfel încât senzaţia era aceea că locaşul de lemn este sprijinit pe zidurile fostei biserici scufundate. Responsabilii Direcţiei de Cultură din Gorj au hotărât ca noua pardoseală înlocuită la biserica de lemn să aibă ochiuri de geam prin care să se poată vedea biserica de sub pământ, luminată cu spoturi. “Oamenii pot călca pe podeaua de sticlă, fiind una destul de rezistentă, însă mulţi se feresc s-o facă, din respect, din teamă, nu se ştie. Însă toţi se uită şi se minunează”, ne explică Dana Gârdu, o tânără care are grijă de biserică.
Ea ne mai povesteşte că în altar muncitorii au mai găsit oase umane, şi se crede că ar fi fost alte preotului acelei biserici. “Noi ştim că într-o noapte s-a scufundat biserica şi am fi auzit dacă în ea s-ar fi aflat cineva în momentul acela, cred că, mai degrabă, este vorba despre un preot care a fost înmormântat. Osemintele au fost luate şi supuse unor analize”, ne mai spune femeia.
Despre existenţa bisericii scufundate, nimeni nu poate da o dată a construcţiei. Şi acest lucru este analizat acum de specialişti.
Faptul că a fost făcută această descoperire a dus şi la întârzierea lucrărilor de restaurare. În plus, icoanele bisericii de lemn “Sfinţii Arhangheli” au fost luate la Bucureşti pentru ca o firmă de specialitate să se ocupe de restaurarea lor. Şi aici există dificultăţi, întrucât culorile folosite pe vremuri de pictori au fost obţinute din plante. Restauratorii vor să găsească exact culoare autentică. “Cu siguranţă la anul, de hramul acestei biserici va exista slujbă, deci va fi gata”, ne asigură directorul Direcţiei de Cultură Gorj, Olimpia Bratu. Suma alocată acestei restaurări este de trei miliarde de lei vechi şi provine din fondurile Guvernului.

129 DE BISERICI DE LEMN
În judeţul lui Brâncuşi, Gorjul fiind locul natal al sculptorului, întâmplarea sau măiestria a făcut ca 129 de biserici de lemn să fie realizate. Doar câteva dintre ele nu sunt trecute în Patrimoniul Monumentelor Istorice, însă sunt în curs. Toate au dăinuit doar prin grija enoriaşilor. În ele se ţin slujbe doar o dată pe an, atunci când sărbătoresc ziua care poartă numele bisericii.
Despre toate acestea, Direcţia de Cultură Gorj doreşte să realizeze un catalog de prezentare.
Cea mai veche biserică de lemn din judeţul Gorj se află în localitatea Ceauru, din comuna Băleşti. Ridicată la 1679 de localnici, biserica poartă numele de “Arhoţi”. Şi ea a fost strămutată de trei ori până la stabilirea locaţiei finale. De fiecare dată a fost afectată de viiturile râurilor Poloaga, Şuşiţa şi Jieţul şi salvată de localnici.