Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maramureşul are o ofertă turistică atât de bogată, încât doar marea îi lipseşte. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi sporturi extreme la obiective culturale şi religiose. Zona este plină de gropi, dar o şosea "cu jmen" iese în evidenţă. Este vorba de Drumul Judeţean 109F, cel care leagă localitățile Budești și Cavnic.
Umblă vorba printre localnici că pe acest drum ar avea loc fenomene bizare. În pantă, obiectele, chiar şi maşinile, ar urca singure, în loc să coboare. Turiştii se adună rând pe rând să experimenteze. Ţi se face pielea de găină, pare anormal să meargă maşina singură la deal, iar turiştii testatează de mai multe ori.
Specialiştii au însă explicaţii pentru acest fenomen. Spun că totul e o iluzie optică, deşi pare că urcă, drumul coboară. Peisajul e cel care ar da impresia că lucrurile stau pe dos. Astfel de fenomene mai pot fi întâlnite și în alte zone. În Iaşi, în Bacău, Tulcea şi Buzău. De ele, însă, turiştii află întâmplător pentru că nimeni nu le promovează drept atracţii turistice.
Sighetul Marmaţiei şi turismul offroad
Următoarea oprire turistică este în Sighetul Marmaţiei. În jurul oraşului, localnicii au ridicat zeci de pensiuni cochete. Viaţa e liniştită aici, dar drumurile sunt extrem de proaste. Localincii se plâng că au pus bani din buzunar să acopere gropile pentru că autorităţile nu fac nimic în această privinţă.
O dovadă că o zonă cu un potenţial turistic uriaş este distrusă de infrastructură o avem aici la Valea Hotarului din Sighetul Marmaţiei. Drumul este asfaltat pe o porţiune de o sută de metri la urcare, iar la coborâre este plină de gropi, maşinile fac slalom printre ele mai rău ca în poligon.
Drumul duce la Valul Izei, o localitate celebră datorită lăcaşelor de cult din zonă. Aici turiştii îl pot întâlni pe Mihai Bledea, unul dintre puţinii tâmplari de la noi care mai ridică biserici din lemn; patru a construit în ţară, una în Italia. Din mâinile lui dibace a ieşit şi biserica "Sfânta Lidia", din Sighetu Marmaţiei. Biserică ce poartă hramul primei femei creştine din Europa.
Biserica e în formă de navă, cu altar și pridvor care are 27 metri înălțime. Se roagă în fiecare zi ca meşteşugul lui să nu piară odată cu timpul. Visează să întemeieze o tabără de tâmplărie, în care să îi instruiască pe viitorii meşteri populari. Părinţii i-au lăsat în grijă şi casa în care s-a născut şi a trăit aproape nouă decenii. E una dintre puţinele case ţărăneşti ale locului încă în picioare după atâta vreme. De-a lungul anilor, mulţi arhitecţi i-au trecut pragul să facă schiţe şi să se inspire.
Fără soluţii
Viceprimăriţa din Sighetul Marmaţiei, Beres Ildiko Ibolya, sfătuieşte turiştii să ajungă la cele mai frumoase locuri din zonă, îmbrăcaţi şi echipaţi de offroad. Cât despre situaţia infrastructurii, explicaţia e una singură. Investiţiile primăriei nu pot ţine pasul cu dezvoltarea turistică a regiunii. "Până când nu avem o situaţie clară a drumurilor, nu putem să reparăm. Cele care duc la acele pensiuni din afară localității sunt așa cum sunt. Avem foarte multe proiecte și documentații depuse pentru a rezolva problemă drumurilor", spune Beres Ildiko Ibolya.
Trebuie o lucrare mare de investiție, un proiect serios pentru a putea să punem asfalt sau să putem repara drumurile respective
Beres Ildiko Ibolya, viceprimar Sighetul Marmaţiei
Valea Izei se află pe lista siturilor de importanță comunitară, făcând parte din Situl Natura 2000, cunoscut sub denumirea de Valea Izei și Dealul Solovan.
