x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Biserica fără sat

0
Autor: Paul Rogojinaru 13 Iun 2008 - 00:00
Biserica fără sat


QUO VADIS, DOMINE? ● Ca să se închine şi să-şi ducă mortul la groapă, enoriaşii merg 6 km pe jos
Arar, duminica sau de sărbători, 5-6 oameni îi mai calcă pragul. De voie, de nevoie, tot în aceste zile preotul îşi pune anteriile şi vine la program. În rest, e linişte. Cîte o turmă de oi mai paşte iarba grasă din jurul gardului de sîrmă. Sfinţii de pe ziduri au orbit. Igrasia şi fumul lumînărilor le-a măcinat chipul, întunecîndu-le vederea. Din lanul de grîu de alături, ciorile croncănesc gros, a pustiu. În rest, e linişte...



QUO VADIS, DOMINE? ● Ca să se închine şi să-şi ducă mortul la groapă, enoriaşii merg 6 km pe jos
Arar, duminica sau de sărbători, 5-6 oameni îi mai calcă pragul. De voie, de nevoie, tot în aceste zile preotul îşi pune anteriile şi vine la program. În rest, e linişte. Cîte o turmă de oi mai paşte iarba grasă din jurul gardului de sîrmă. Sfinţii de pe ziduri au orbit. Igrasia şi fumul lumînărilor le-a măcinat chipul, întunecîndu-le vederea. Din lanul de grîu de alături, ciorile croncănesc gros, a pustiu. În rest, e linişte...

Înecată în holdele de grîu şi rapiţă, turla bisericii abia se vede din drumul pietruit ce duce în satul Valea Plesnei. Doar cînd te apropii, un pîlc de pomi o creionează mai bine. Aparţinînd satului menţionat şi implicit comunei Gurbăneşti, judeţul Călăraşi, Casa Domnului e pe cale să-şi zăvorască uşile cu lacăt greu. Cucernic, drumurile oamenilor nu mai trec pe aici. Poate numai cînd ies la munca ogoarelor. La o depărtare de 3 km, satul îşi ridică un lăcaş nou, din lemn. Îmbătrîniţi, oamenii s-au săturat, sau pur şi simplu nu mai pot, să bată 6 km dus-întors ca să asculte Sfînta Evanghelie. Se ştie că biserica a fost construită de un boier, Iulică Mănescu, în anul 1911. În fapt, aceasta a aparţinut satului Ciofliceni, acum ras din temelii. Loviţi constant de ape, de neajunsuri şi de proiectul comuniştilor de a face un canal care să lege Dunărea de Cernica, prin anii ’80, aceştia şi-au dărîmat casele, şi-au luat acareturile şi s-au risipit care-încotro. Pe marginea bălţii, aflate în spatele bisericii de care vorbim, din fosta vatră a satului nu se mai vede decît o moviliţă de pămînt pierdută în iarbă. Cimitirul pus pe coasta dealului rămîne ca o ultimă şi firavă amintire a fostei aşezări. Morţii au fost uitaţi, din crucile cioplite în piatră au mai rămas cîteva cioturi, iar flori şi lumînări aprinse n-au mai fost puse aici de zeci de ani. Printre mormintele de mult bătătorite, oile pasc iarba suculentă, mult sporită de îngrăşămîntul natural de dedesubt.

CANALUL DUNĂRE-BUCUREŞTI. La vizita sa, Papa Ioan-Paul al II-lea spunea ca România este "Grădina Maicii Domnului". Nu se ştie ce l-o fi determinat pe Prea-Fericit să spună asta, că Sfinţia Sa n-a apucat să vadă decît clădirile şi asfaltul Bucureştiului. I-or fi şoptit Îngerii... Cert e că, la început de vară, Valea Plesnei este un colţ viu al acestei definite grădini. Casele, cam 170 de familii, par rătăcite în noianul de verdeaţă înconjurător. Pomi fructiferi, salcîmi, viţă-de-vie, totul pare o junglă domestică în care oamenii respiră ozonat şi se mişcă natural. Nea Gheorghe Păduraru, cel la care am ajuns, la cei 75 de ani trecuţi, e la fel de "verde". Guraliv, nevoie mare, ne-a povestit istoricul bisericii, al oamenilor şi al satelor din jur: "În 1911, cînd a construit biserica pentru satul Ciofliceni, boierul Mănescu avea moşia Armanu. Ciofliceni a fost mai vechi ca Valea Plesnei. Oamenii din Ciofliceni au plecat ba că erau săraci, ba că n-aveau cum să-şi bage lumină, ba că erau departe de CAP-ul de la Gurbăneşti, ba că venea canalul peste ei. Că Ceauşescu voia să facă un canal de la Dunăre la Cernica. L-au început după ce au plecat ei, l-au abandonat după aia, da’ canalul e săpat. A fost bun pentru irigaţii".

BISERICI ÎNECATE. "Biserica din cîmp, gata!, săraca, e aproape dusă. Trebuie schimbate geamurile, trebuie uşile schimbate, din nou zugrăvită, din nou pictată. Însă Marin Ivan, un nepot de-al meu, a vorbit la Patriarhie, la Slobozia, să facă chilii în jurul ei şi s-o facă schit de călugări. Păcat... că din 1911 s-a oficiat în ea fără întrerupere, mulţi popi au slujit aici şi mulţi au plecat. Acu’ la ea vin numai cei din Valea Plesnei (care mai vin!), că ălora din Gurbăneşti le-a făcut biserică pe deal. Şi Gurbăneştii a avut una în vale, dar dacă a venit canalul au dărîmat-o. Au băgat deţinuţii, au dezvelit-o, au pus-o la pămînt şi au făcut alta sus, pe deal. La fel s-a întîmplat, prin 1985, şi cu satul Codreni. S-au împrăştiat oamenii ca potîrnichile, ba pe la Fundulea, ba la Săruleşti, ba la Gurbăneşti. Biserica de acolo nu se mai vede, că este sub ape. Numai cînd e secetă şi mai scade iazul, se vede tula la jumătate." Glasul lui nea Gheorghe n-avea ecou, căci se învîrtea între pereţii unei case anemice, ce amintea versurile lui Arghezi: "Doamne, fă-i bordei sub soare/Într-un colţ de ţară veche...". Şi rătăciţi păream într-un colţ de lume uitat parcă de timp şi civilizaţie.

CRUCEA DE PIATRĂ. Înconjurată cu plasă din sîrmă, biserica pare tristă şi însingurată, chiar dacă soarele o învăluie în lumină pe toată durata zilei. Poate simte c-o paşte uitarea... Căci sînt mînăstiri în Moldova sau în Oltenia de sub munte care, izolate fiind, fără ţipenie de om în jur, parcă rîd sub văzduhurile senine. Măcar în curte, ascunse printre frunzele pomilor, păsările ciripesc vesel, mai alungînd urîtul din jur. La concurenţă, broaştele din balta din vale au concert permanent mult amplificat la matineu şi la asfinţit. Trei nuci groşi umbresc uşa de la intrare, care nu depăşeşte mult statul unui om. Nu are pictură exterioară şi nici alte decoraţiuni, în afara unui brîu simplu împletit la baza turlei. În iarba înaltă din curte, paradis al gîzelor şi al şopîrlelor, se înalţă o cruce albă, cioplită în piatră şi încrustată cu litere slavoneşti, abia vizibile, tocite de vînturi şi ploi. Nimeni nu ştie ce e scris acolo, dar nici nu s-a obosit vreodată cineva să afle. Cu toate astea, de o parte şi de alta a crucii, oamenii puseseră borcane cu flori de cîmp şi aprinseseră lumînări, ca la mormîntul unui erou necunoscut. Rîzînd, un sătean îi ridică în braţe "acoperişul" demontabil. Toţi se amuză şi încep să sporovăiască precipitat cum au stat ei în jurul crucii cu inimile împietrite de emoţie cînd au constatat că partea de sus se poate scoate. Cum şi-au făcut tot felul de socoteli, că ce fac dacă găsesc o comoară dedesubt? O împart, n-o împart; o declară, n-o declară... Măcar ceva bani de aur de-ar fi puşi acolo... N-au găsit însă decît cîţiva viermişori cu multe picioruşe ce-şi făcuseră reşedinţa de vară mai la răcoare.

SINGURĂTATEA SFINŢILOR. Am intrat în biserică o dată cu preotul Cotu Emil, cel care ţine slujbele aici. Un aer jilav şi stătut ne-a izbit imediat. Prin cele patru ferestre mici soarele intra compact, nedifuz, ca şi cum ai proiecta în noapte lumina unei lanterne. Vreo 10 muşte valsau în lumina gălbuie, nestingherite de prezenţa noastră. Cîteva preşuri pe jos şi cîteva prosoape subţiri aninate la icoane. Asta era "lada de zestre" a sfîntului lăcaş. Parcă de jenă că sînt atît de rar vizitaţi, sfinţii se topiseră în pereţi de ruşine. Fumul lumînărilor şi năclăiala igrasiei le şterseseră urmele şi numele, cîndva scrise cu litere aurii. Drept e că, în biserica fără sfinţi, nici oamenii nu mai dădeau ghes să ridice rugi sau imnuri de slavă către Cel Sfînt. Uitată de toţi, Casa Domnului se pustieşte cu fiecare zi ce trece. Bătrîni, bolnavi, neputincioşi sau sătui de drumul lung, oamenii locului abia aşteaptă să se termine cea nouă din sat. "Cînd am venit acum cinci ani, biserica n-avea gard şi nici clopotniţă. La slujbele de duminică participă numai 5-6 credincioşi, majoritatea fiind femei, însă la sărbătorile mai importante ajung ceva mai mulţi. Pe 8 septembrie se va sfinţi biserica nouă din sat. Pe asta o s-o întreţinem noi. O să mai ţinem slujbe aici la hramul ei, la Sfîntul Ioan Botezătorul, şi poate la sărbătorile mai importante", spune preotul. Neconvingător, glasul n-avea reverberaţie nici între cele patru ziduri, nici dincolo de ele, nici în cerurile înalte. Toţi ştiau că nepăsarea oamenilor şi indiferenţa timpului o vor roade încet, ştergînd-o de pe faţa pămîntului. Suverane vor rămîne numai orăcăitul  broaştelor şi croncănitul ciorilor. În rest, va fi o linişte de îngeri uitaţi. Doamne, miluieşte...

Citeşte mai multe despre:   special,   biserica,   oamenii

 



Mai multe titluri din categorie

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72
Galerie Foto Fost membru al USB și ex-vicepreședinte al USR, un consilier local în mandatul 2016-2020 a fost găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate. Mihai Daneș a fost descoperit că, în timp ce...

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul...

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...
Serviciul de email marketing furnizat de