Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârșitul anului 2023, cheltuielile de personal pentru cei 2.095 de angajați ai BNR au fost de 496 de milioane de lei, ceea ce înseamnă un câștig brut mediu de aproape 20.000 de lei pe lună, echivalentul a 4.000 de euro brut pe lună. Astfel, după scăderea impozitelor și contribuțiilor sociale, salariul mediu net în BNR a fost de aproximativ 2.500 de euro pe lună. Nivelul mediu de salarizare din banca centrală a fost de peste două ori mai mare decât câștigul salarial net anual din România, acesta fiind de 4.584 de lei în 2023, după o creștere de 20%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Prime de vacanță de 100% din salariu și prime de pensionare
Pe lângă salariu, angajații BNR au beneficiat anul trecut și de alte facilități. Astfel, ei au primit o primă de vacanță reprezentând 100% din salariul net lunar, precum și alte drepturi bănești reprezentând în cuantum 1,8 salarii nete lunare. De asemenea, cei care s-au pensionat au beneficiat de o indemnizație specială egală cu 12 salarii calculată la nivelul ultimului salariu primit, cu condiția ca salariatul respectiv să fi lucrat, fără întrerupere, minimum 12 ani în cadrul băncii. Nici cei care au lucrat mai puțin de 12 ani în cadrul instituției nu au fost săriți de la prima de pensionare. Ei au primit o indemnizația de pensionare de 3 salarii de bază, dacă vechimea a fost între 3 și 6 ani, de 6 salarii la o vechime cuprinsă între 6 și 9 ani și de 9 salarii pentru cei care au lucrat în banca centrală între 6 și 9 ani. De asemenea, salariații băncii au mai primit un bonus de performanță anual, acordat în funcţie de rezultatele obţinute în urma evaluării performanței profesionale. Analizând structura beneficiilor pe care le-a stabilit conducerea BNR pentru angajații săi, constatăm că ele sunt similare cu cele stabilite de conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
127 de milioane de lei în plus la salarii
Cheltuielile de personal al BNR au înregistrat un trend crescător în ultimii ani, chiar și pe fondul pandemiei de COVID-19. De exemplu, în 2020, anul care a marcat debutul pandemiei, acestea au fost de 369 de milioane de lei, la un profit de două miliarde de lei și un număr de angajați de 2.016 persoane la sfârșitul anului, ceea ce a însemnat un venit net de 9.120 de lei. În 2021 BNR a cheltuit aproape 375 de milioane de lei cu cei 2.018 angajați ai săi, la un profit de două miliarde de lei, iar dacă scădem contribuțiile sociale și impozitele, rezultă un venit net de 9.300 de lei pe lună. Nivelul de salarizare din BNR a fost cu mult peste cel din sistemul bancar unde salariul mediu net a fost în 2021 de puţin peste 6.000 de lei net/lună. În 2022, raportul BNR arată că instituția a încheiat anul cu un număr de 2.073 de angajați, iar cheltuielile de personal au urcat la 421 de milioane de lei, la un profit de un miliard de lei. Asta a însemnat un venit mediu brut/angajat de 16.924 de lei, iar după eliminarea taxării rezultă un salariu mediu net de aproximativ 9.900 de lei. Anul trecut, cheltuielile de personal au urcat la 496 de milioane de lei, ceea ce face ca doar în patru ani cheltuielile de personal să crească cu 127 de milioane de lei
Anul trecut, BNR a raportat un profit 2,42 de miliarde de lei, în creștere cu 112% față de sfârșitul anul 2022.
BNR, îngrijorată de efectele creșterii salariilor
Creșterea salariilor în România este un motiv de îngrijorare permanent pentru banca centrală, având în vedere influențele pe care le poate avea asupra inflației și competitivității economice. Aceste îngrijorări au fost exprimate, de exemplu, și în cadrul unei ședinței de politică monetară din cursul acestui an. „Preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au fost considerate ritmul de creștere a salariilor și a costurilor cu forța de muncă, în condițiile în care dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a reaccentuat ascensiunea în trimestrul IV 2023 - în principal sub impactul majorării salariului minim brut pe economie -, iar cea a costului salarial unitar s-a reamplificat în același interval, atât pe ansamblul economiei, cât și în industrie, unde s-a mărit și în ianuarie 2024”, arată BNR în minuta ședinței din 16 aprilie. „Totodată, deficiențele structurale ale pieței muncii și dinamica salariilor din sectorul public, precum și noua majorare preconizată a salariului minim brut sunt de natură să alimenteze sau chiar să amplifice pe termen scurt presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, au arătat, în mai multe rânduri, membrii Consiliului. În sens opus ar putea acționa totuși trendul descendent al ratei inflației și dinamica încă scăzută a cererii interne și a celei externe, precum și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au susținut unii membri ai Consiliului. A fost subliniată, în acest context, importanța monitorizării atente a creșterilor acordate în sectorul privat în primul trimestru al anului, în contextul renegocierilor salariale”, se arată în minută.
Vin alegerile în septembrie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va candida, mai mult ca sigur, pentru un nou mandat în fruntea acestei instituții, desemnarea în Parlament a noii conduceri urmând să aibă loc în cursul acestei luni. După cum ne-a obișnuit de-a lungul celor peste 30 de ani de când ocupă această funcție, răspunsurile lui Mugur Isărescu în ceea ce privește o nouă candidatură a sa la conducerea BNR au fost până acum evazive. „O să mă duc în Parlament, dacă o să fiu invitat”, spunea Isărescu la sfârșitul lunii mai. El conduce banca centrală din 1990, fiind cel mai longeviv guvernator din lume. Mandatul guvernatorului BNR are o durată de 5 ani, iar conducerea Băncii Naționale este validată prin votul Parlamentului. Inițial, desemnarea conducerii BNR ar fi trebuit să aibă loc în mai-iunie, dar momentul a fost amânat din cauza alegerilor locale și europarlamentare. La momentul respectiv a apărut o serie de speculații privind păstrarea în funcție a unor actuali membri ai conducerii. Potrivit acestora, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu ar urma să se retragă din funcție, dar el ar putea să ocupe în continuare o funcție neexecutivă în bordul băncii. Retragerea sa ar elibera un post pentru PSD. De asemenea, despre Eugen Nicolăescu, actual viceguvernator din partea PNL, se specula că nu va mai primi un al treilea mandat. Pe de altă parte, și posturile de membri în Consiliul de Administrație al lui Dan Radu Rușanu și Virgiliu Stoenescu, ambii din partea PNL, erau puse în discuție, partidul urmând să-și desemneze alți candidați.
