Bonsoar, Sofia! Bonsoar, Evropa!

Cand am ajuns la fratii bulgari, am dat peste eurosceptici si indiferenti. Lumea din Sofia era mult mai preocupata de soarta asistentelor medicale bulgare condamnate la moarte in Libia decat de Cantarea Europei.

Atunci cand am descins in centrul Sofiei, in Piata Aleksander Battenberg, o domnisoara mi-a prins imediat de guler o cocarda in culorile nationale bulgaresti, pe care scria "You are not alone". Asa am devenit solidar cu surorile medicale acuzate ca ar fi infectat cu HIV copiii libieni. Autoritatile bulgare, in schimb, erau foarte mandre de intrarea in Uniunea Europeana. Peste tot erau panouri publicitare inscriptionate cu "Venim in Europa" si steaguri albastre cu stelute aurii, incadrand leul, simbolul national al Bulgariei.

Noaptea de Revelion a fost organizata ca un fel de chefuiala europeana. Pe o scena mare s-au produs trupe cunoscute in Bulgaria si au vorbit politicieni, sportivi, arheologi, oameni de cultura. Vedetele televiziunii nationale bulgare au facut un fel de Cantare a Europei.

PROBLEM!La ora 12 noaptea, televiziunea bulgara a dat un mic chix. Dupa ce s-a facut un fel de numaratoare inversa a secundelor pana la integrare, trebuia sa inceapa discursul sefului statului bulgar. Discursul presedintelui Gheorghi Parvanov nu a avut sonor. Pe niste ecrane imense, domnul presedinte s-a manifestat ca intr-un film mut. Se auzeau, in schimb, focurile de artificii bine regizate.

Evropeischi Saiuz. Cand presedintele a capatat sonor am priceput ca domnia sa este bucuros ca a intrat in "Evropeischi Saiuz". Si noi ne-am bucurat sincer atat pentru bulgari, cat si pentru noi, romanii, c-am scapat de "Sovietski Saiuz". Pe scena, un cantaret a inceput sa zbiere: "Bonsoar, Sofia, Bonsoar, Evropa". In timp ce pe scena se interpretau cantece de voie buna din toate tarile europene combinate cu Oda Bucuriei, interpretata de un cor imens, lumea a cam inceput sa plece din Piata Battenberg. Spre un capat al pietei am nimerit peste o scena parca desprinsa din filmele lui Emir Kusturica. Un taraf de tigani sufla de mama focului in niste trompete, iar bulgarii de rand incinsesera o mare hora. In inghesuiala, fotoreporterul Gabi Boholt a facut cunostinta cu hotii bulgari, altfel foarte europeni si performanti. Pe scurt, Gabi, preocupat de tras hora in poza, a ramas fara portofel. Noroc ca lasase pasaportul la hotel si astfel a ramas totusi cu un act de identitate... Vrand, nevrand, nu am scapat de hora bulgareasca si ne-am prins sa jucam cu fratii balcanici.

INTEGRARE LA CARCIUMA. Pana la urma am aterizat intr-o carciuma, unde bulgarii prezenti m-au confundat cu comisarul european de integrare, Olli Rehn, cu care nu seman absolut deloc. Pe chestia asta m-au mai luat la o hora si mi-au cerut, intr-un fel de engleza, sfaturi despre economia europeana. Ca sa pastrez confuzia, m-am recomandat drept secretar de stat suedez si am tinut un lung discurs din care nu am inteles nici eu nimic despre impozitul agricol in Europa.

PETARDE LA LIBER. Noaptea de Revelion am incheiat-o apoteotic aruncand cu petarde curat europene, care in Sofia, spre deosebire de Bucuresti, erau la liber si se gaseau pe toate drumurile. Am baut "sampanskoie" asortata de ocazie cu stelutele europene, incadrand leul, simbolul national bulgar, pe eticheta. Pana la urma am spus adevarul: ca sunt roman, chestie pe care m-am pupat cu o chelnerita tiganoasa, cu care devenisem in acelasi timp cetatean europen, m-am imbratisat cu un bulgar mustacios si ne-am zis "Nova Godina!" ("La multi ani!"). A doua zi, pe intai, chiar a venit adevaratul Olli Rehn la Sofia. Printre invitatii europeni ai guvernului bulgar s-a numarat si ministrul nostru de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu.

AROMANI SI EUROPENI. Prin amabilitatea domnului ambasador al Romaniei la Sofia, Mihail Rosianu, am reusit sa luam legatura si cu comunitatea romaneasca din capitala bulgara. De fapt, aici sunt cam 50 de familii de aromani grupate intr-o comunitate condusa de inginerul Toma Kiurkciev. Singurul loc de intalnire a romanilor este biserica avand un preot paroh adus de la Bucuresti, pastorita de Patriarhia Romana. Din pacate, comunitatea romana este in mare parte deznationalizata. Tinerii nu prea mai vorbesc romaneste, iar singurul liceu unde se preda limba romana are destul de putini elevi. Comunistii i-au deznationalizat pe aromanii traitori in Bulgaria. Statul comunist condus de Todor Jivkov nu recunostea nici un fel de minoritati. Comunitatea, altadata prospera si numeroasa, are acum o structura scheletica. Domnul Kiurkciev ar dori sa recupereze macar o parte din bunurile care au apartinut comunitatii aromane, care avea centre culturale si cladiri in buricul Sofiei. Singurii care ii mai ajuta pe aromanii din Bulgaria sunt cei de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni din Ministerul de Externe de la Bucuresti. Domnul Kiurkciev se chinuieste sa scoata si o publicatie in aromana, botezata "Armanlu". Aromanii din Sofia s-au bucurat de integrarea europeana. Pentru ei, "Evropeischi Saiuz" inseamna drepturi culturale si totala libertate spirituala.