x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Bosii "urechilor" romanesti

Bosii "urechilor" romanesti

28 Noi 2004   •   00:00

EI NU DAU MITA
Investitiile in Est si delocalizarea marilor companii occidentale au insemnat o cotitura in viata pentru zeci de oameni nevoiti sa se adapteze la sarmalele si mamaliga romanilor. Daca vii sa faci afaceri in Romania trebuie sa te adaptezi din mers.
CRISTIAN IONITA

Click pentru a mari imaginea
"Colegii mei de la Londra m-au intrebat: «Cuneyt, de ce nu vii pana in Romania?». Am sosit la Bucuresti in 2002 doar sa ma uit si sa le dau cateva idei incotro sa se indrepte. Acesta a fost primul pas. Ulterior, am acceptat sa raman aici. Primul motiv a fost tehnologia CDMA. Romania era prima tara din Europa care dispunea de aceasta tehnologie, iar asta era o provocare. Intre timp, am vazut cum creste Romania." Asa incepe "aventura romaneasca" a "domnului de la Zapp".

TARA PROVOCARILOR. Pentru Cuneyt Turktan a fost interesant sa vada cum o tara - in speta Romania - devine membra NATO. "E ceva unic, nu vezi asta in fiecare zi. Apoi este aderarea la Uniunea Europeana in 2007 - alta provocare, atat pentru tara, cat si pentru afacerile de aici. Ca tara membra UE in 2007, Romania va atrage noi investitori straini. Ca investitor, e o provocare sa fii aici primul, inainte de aderare, inaintea celorlalti", crede el.

INCEPUTURI. Prima oara a venit aici in 1997, pentru o licenta GSM. Dar era prea devreme pentru compania lui sa ia o noua licenta de telefonie. In 1998 a mai venit o data. Si nu singur, ci cu o delegatie de 200 de oameni de afaceri turci. Cand s-a intors in 2002 a remarcat multe schimbari, dupa cum marturiseste. Hotelurile aratau altfel, iar stilul de viata se schimbase. Cu doi ani in urma, cei mai multi directori de marketing ai marilor companii erau straini. Acum sunt romani. L-am intrebat daca e mai greu sa faci afaceri in Romania decat in Turcia. A raspuns ca fiecare tara are o dinamica diferita. Depinde de cum reusesti sa te adaptezi. Daca vii din Asia Centrala sa faci afaceri in Europa Centrala, nu-ti poti lua regulile cu tine, trebuie sa fii deschis, sa te adaptezi culturii locale, regulilor locale. Fiecare tara are avantajele si dezavantajele ei. E dificil sa le compari.

DIFERENTE. Multi straini se plang ca-n Romania trebuie sa dea spagi. Cand l-am intrebat daca a avut probleme cu deja celebra spaga, a dat un raspuns diplomatic. Intrand in detalii despre cultura locala. "Nu e usor sa intelegi cultura locala, a oamenilor sau a pietei romanesti", spune presedintele Zapp. "Sa va dau un exemplu: In tara de unde vin, oamenii au o problema atunci cand vor concediu. E cam greu sa-i spui sefului: «Pot sa lipsesc vreo doua saptamani?». Nu e prea politicos sa ceri asta. Aici e invers. In Romania esti informat: «O sa-mi iau vacanta!». Esti presedinte de companie, dar nu poti sa-i spui: «Nu te duce in vacanta!». Mentalitatea seamana mai mult cu cea a angajatilor din Europa de Vest", spune usor descumpanit.

ADAPTARE. Nu are foarte mult timp la dispozitie, asa ca prieteniile sale s-au dezvoltat mai mult in mediul de afaceri: "Cand ne-am lansat pe piata romaneasca, nu am fost acceptati de celelalte companii. Asta era atmosfera la inceput, dar, dupa un an, lucrurile s-au schimbat. Am inceput sa rezolvam impreuna diverse probleme tehnice, precum interconectarea sau mesajele SMS. Au asteptat un an sa vada cine suntem si ce facem. Acum avem relatii excelente".

CONCURENTA. Acum doi ani, sotia sa a venit pentru prima oara in Romania, la o petrecere a companiei. A observat ca romancele arata foarte bine, moderne, frumos imbracate… Apoi a trebuit sa se intoarca in Turcia, are o functie importanta, si nu a putut sa se mute in Romania. La plecare, dupa ce a vazut Constanta si plaja de la Mamaia, a zis cu oarece sarcasm: "Bafta, Cuneyt! Si ai grija, e prea multa competitie aici!". Cuneyt Turktan s-a conformat. La sfarsitul programului, ia cina cu colegii.

Dupa aceea, trece pe la sala de sport, iar cand are mai mult timp, merge la munte, la Brasov sau la Sinaia. "Imi place sa calatoresc si am remarcat ca fiecare zona a acestei tari e unica", marturiseste. Dar a invatat sa pretuiasca si mamaliga. Ce-l enerveaza cel mai tare la noi? "

Traficul. Cel mai rau e ca pietonii obisnuiesc sa sara pe sosea. Cand am vazut cum e traficul aici, nu am condus patru luni. Am incercat mai intai sa inteleg cum gandesc soferii romani. Au un stil unic", ne "trage de urechi" seful de la Zapp.

.

In tara de unde vin, oamenii au o problema atunci cand vor concediu. E cam greu sa-i spui sefului: «Pot sa lipsesc vreo doua saptamani?». Nu e prea politicos sa ceri asta. Aici e invers
Cuneyt Turktan ,presedintele Zapp

.

.

Veteranul de la Connex

Click pentru a mari imaginea
Ted Lattimore este unul dintre veteranii telefoniei mobile romanesti. Poate de asta spune ca partea financiara a unei slujbe nu poate fi trecuta in nici un caz pe plan secundar.

In anii ’80 a lucrat cu Al Tolstoy, cel care a fondat Connex. In 2000, Tolstoy s-a mutat la Praga pentru a deschide o noua operatiune si l-a contactat ca sa ii propuna sa preia presedintia Connex.

EVALUARE. Era foarte curios, nu mai lucrase niciodata in afara Canadei, totul urma sa fie foarte diferit cand a decis sa se mute de la Vancouver la Bucuresti.

In momentul in care i s-a propus actualul job, a venit, a evaluat situatia si a acceptat. Ar fi venit oricum, dar, in cele trei zile petrecute, intervievand oamenii din companie, a fost impresionat de acestia. Cand i-a cunoscut, si-a dat seama ca ar lucra bine cu ei si s-ar completa reciproc bine, formand o echipa de succes. A consiliat deseori oameni in carierele lor, ajutandu-i sa afle ce vor sa faca, dar si cati bani ar vrea sa castige facand treaba respectiva, pentru ca partea financiara nu poate fi trecuta in nici un caz pe plan secundar.

PROVOCARI. In primele luni a avut de luptat cu mentalitati de genul "nu facem asta, daca te astepti ca noi sa luam o decizie, ai venit la oamenii nepotriviti". Acum, implica oamenii in afacere, se asigura ca inteleg ce incearca sa faca si de ce si daca reusesc sa faca lucrul respectiv sau nu.

Aici, cea mai mare provocare a fost si inca este sa ii faca pe oameni sa lucreze impreuna, ca grup, ca echipa. In ceea ce priveste munca in Romania, o alta problema este ca nu exista prea multa intimitate. "Tot ceea ce fac este in atentia opiniei publice. Merg in locuri in care ma astept sa fiu anonim si oameni pe care nu i-am vazut in viata mea vin si ma striga pe nume", marturiseste Lattimore.

SACRIFICIU. Era amator de schi, dar, din pacate, acum nu-si mai permite acest lux prea des. "Cea mai ocupata perioada a anului la Connex este ianuarie-aprilie si coincide cu sezonul de schi. Insa nu mai am de altfel nici capacitatea fizica de a face lucrurile pe care le faceam cand eram tanar. Am fost insa intr-o excursie de schi cu elicopterul, iarna trecuta, in februarie. Pe langa schi insa, incerc sa alerg o data la doua seri si mai merg si la sala de gimnastica, dar acesta nu e un hobby, ci o metoda de supravietuire", spune el, cu o usoara unda de regret in voce. Un hobby tot are. Canta la chitara, e foarte relaxant. "Am cantat si la trompeta in liceu, aveam o orchestra si o formatie de muzica de dans din anii 40", spune Lattimore. Ce i-ar placea sa faca? Sa se implice in Olimpiada de iarna din 2010, care va avea loc la Vancouver - orasul sau de bastina si la Whistler Mountain - statiunea montana unde a fost instructor de schi.

.

.

Care spaga?

Click pentru a mari imaginea
Este britanic si deja invatat cu responsabilitatile in strainatate. Richard Moat este cel mai nou sef al unei companii de telefonie mobila romanesti: Orange. Vine din Danemarca, a carei piata este considerata drept cea mai competitiva din Europa. Spune ca a venit aici pentru ca Romania are perspective: o filiala cu 4,3 milioane de clienti si cu o cifra de afaceri de 550 de milioane de dolari, la sfarsitul lunii septembrie 2004. Adica dinamica deosebita si posibilitati de dezvoltare rapida, spre deosebire de pietele vestice, care sunt mai stagnante. Lui Richard Moat nu i s-a cerut niciodata spaga in Romania. Ce-i drept, a preluat efectiv conducerea Orange acum o luna...

ADAPTAT DEJA. A gustat din cam toate felurile de mancare traditionala romaneasca, dar apreciaza cel mai tare sarmalele. Dar traiul in Romania inseamna in primul rand adaptare la mediul in care se desfasoara viata de zi cu zi. Pentru asta, si-a propus sa-i cunoasca in curand pe sefii celorlalte companii de telefonie mobila. Stie ca predecesorul sau, Bernard Moscheni, a avut o relatie foarte buna cu ei si intentioneaza sa pastreze "traditia".

ROMANCELE. Multi dintre strainii care au vizitat Romania si sau s-au instalat aici vorbesc despre frumusetea romancelor. L-am intrebat care ar fi principalele lor calitati in viziunea sa. Din pacate insa, n-a avut timp sa cunoasca foarte multe. "Din cate am vazut la Orange Romania, sunt mai multe femei in management fata de alte tari. Asta dovedeste ca sunt si ambitioase, dar si destepte", trage concluzia, speram, nu pripit.

LA STADION. Fiind nou-venit, inca n-a apucat sa descopere toate locurile frumoase din Bucuresti, dar a fost la cateva concerte la Ateneu si a iesit la cateva restaurante. Pentru ca-i place fotbalul, nu s-a abtinut si s-a dus la un meci al echipei Steaua. Si spune ca se simte bine in Capitala noastra, pentru ca "are un farmec distinct fata de alte orase europene". In plus, si oamenii sunt foarte prietenosi, adauga domnul Moat.

.

Pana acum am fost la concerte la Ateneu si am iesit la cateva restaurante. Pentru ca imi place fotbalul, am fost, de asemenea, la un meci al echipei Steaua
Richard Moat
, presedintele Orange Romania

.

.

INCEPUTUL

La inceputul lui 2002, Cuneyt Turktan devenea presedinte al Consiliului de Administratie Telemobil, furnizorul serviciului de telefonie mobila Zapp. Pana la acea data, Turktan ocupase functia de director executiv al companiei Turkcell din Turcia. Predecesorul lui Turktan la conducerea companiei fusese Diwaker Singh, care a plecat sa lucreze la Londra, in cadrul companiei Inquam. Zapp este cel mai nou serviciu de telefonie mobila romanesc, fiind lansat in decembrie 2001.

.

DE 20 DE ANI IN TELECOM

Ted Lattimore devenea presedinte si director executiv al Connex in urma cu aproape cinci ani, in luna februarie a anului 2000, inlocuindu-l pe Al Tolstoy, care a plecat sa conduca Telesystem International Wirelles-Eastern Europe (TIW-EE). Telesystem International Wirelles - Eastern Europe este filiala creata de TIW pentru Europa de Est, dupa ce, impreuna cu partenerii sai cehi, Banca IPB si UPC, a castigat cea de-a treia licenta GSM (si prima GSM 1800) in Republica Ceha. TIW-EE este filiala regionala a TIW, actionarul majoritar al Connex, care conduce Cesky Mobil in Republica Ceha si Connex in Romania. Lattimore are o experienta de peste 20 ani in telecomunicatii. Inainte de Connex, a fost vicepresedinte al companiilor Bell Mobility si BCTEL Mobility, in Canada.

NOU-VENIT

Pe Richard Moat, actionarii Orange l-au numit presedinte si director general al companiei la jumatatea lunii septembrie. Moat l-a inlocuit pe Bernard Moscheni, care a plecat sa conduca Mobistar, o companie de telecomunicatii belgiana. Noul sef al Orange este cetatean britanic si a fost presedintele filialei Orange din Danemarca, functie pe care a preluat-o in octombrie 2002, dupa plecarea de la Orange Thailanda, unde a ocupat aceeasi pozitie.
×
Subiecte în articol: special romania tara venit orange connex