Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Bucureştiul şi Ilfovul devin Metropolă
După lungi discuţii controversate, proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti revine intr-o formulă nouă, fiind incluse in prima fază doar Capitala şi Judeţul Ilfov. Noua unitate adminis-trativă teritorială va fi condusă de un guvernator, un city manager şi un consiliu de administraţie.
![]() |
PLAN. Daca lucrurile vor merge ca la carte, Zona Metropolitana se va extinde pana la Dunare |
Ideea de transformare a Bucureştiului intr-o metropolă a aparţinut lui Vasile Gherasim, fost primar al Sectorului 1, acum consilier al primarului general, Adriean Videanu, pe probleme de dezvoltare urbană. Prima discuţie pe tema proiectului marelui oraş a avut loc in 1998. Totul a fost abandonat pană in 2002 cand Zona Metropolitană (ZM) trebuia să inghită 62 de localităţi. Deşi pus pe hartie de Gherasim, proiectul a fost revendicat şi de liderii PNL, chiar propus de aceştia analizei comisiilor din Parlament. După puţină valvă, a trecut din nou intr-un con de umbră. După aproape cinci ani, Zona Metropolitană este abordată din nou, la iniţiativa primarului general, Adriean Videanu, subiectul fiind elaborat tot de Vasile Gherasim. Ajuns la a treia variantă, proiectul este structurat in trei părţi pentru a evita conflictele politice şi a mai diminua din orgolii.
In prima fază, din Zona Metropolitană va face parte Bucureştiul şi Judeţul Ilfov compus din 33 de comune şi şapte oraşe, sub denumirile de Centrul Metropolitan Bucureşti şi Zona Premetropolitană. Metropola va avea un Consiliului de Administraţie, un guvernator şi un city manager.
CRITERII. Consiliul de Administraţie va fi format din consilieri ai Capitalei, ai oraşelor şi comunelor din Ilfov desemnaţi după anumite criterii. Astfel, Consiliul General al Capitalei şi cel al Judeţului Ilfov vor avea fiecare cate şapte reprezentanţi, celelalte localităţi işi vor delega reprezentanţi in funcţie de numărul consilierilor existenţi in prezent. De exemplu, o comună care are acum intre 9-15 aleşi locali va avea in Consiliu Zonei Metropolitane un reprezentant, intre 7-21 - doi consilieri şi intre 25-27 - cate trei.
Astfel, Bucureştiul va fi reprezentat de 25 de consilieri, punandu-i la socoteală şi pe cei de la sectoare. Mandatul lor va fi pe o perioadă de patru ani, preşedintele fiind ales doar pentru doi ani. Tot ceea ce ţine de modul de administrare al Zonei Metropolitane va fi decis de acest consiliu.
"Consiliul General al Zonei Metropolitane va lua decizii in ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor structurale, extinderea transportului in comun, modernizarea sistemului de invăţămant. Practic, transportul rutier şi cel de cale ferată va trebui să facă legătura intre Sud-Nord, Est-Vest. Spre exemplu, metroul uşor, de suprafaţă ar putea să plece din Bucureşti şi să ajungă in Snagov", a spus Gherasim.
O altă funcţie nou infiinţată este cea de guvernator, reprezentat al Executivului la nivelul ZM. Va avea rang de secretar de stat, activitatea lui desfăşurandu-se in cadrul Ministerului de Interne, coordonandu-i pe cei doi prefecţi ai Capitalei şi Ilfov. Va fi echivalentul unui ministru de externe al Zonei Metropolitane. Nu va lipsi din această combinaţie nici city managerul, funcţie care este deja prevăzută in legislaţia in vigoare. Va fi un inalt funcţionar public şi va administra practic banii de care dispune metropola. Şi vor fi din belşug, zona dispunand de fonduri externe şi guvernamentale.
BULETIN DE BUCUREŞTI. A doua etapă a acestui proiect de lege este atragerea in cadrul Zonei Metropolitane a celor 62 localităţi invecinate. Acest lucru va putea fi posibil pe baza unui precontract intre Consiliul de Administraţiei al ZM şi comuna sau oraşul in cauză.
"Localităţile vor fi alese pe baza unor criterii de selecţie, cum ar fi distanţa dintre centrul Capitalei şi localităţile implicate, fiind de maximum 40 de km, construcţiile noi, locuite de bucureşteni, numărul oamenilor care fac naveta. Se merge pe zone mari, centrul urban este centrul de prosperitate, intotdeauna s-a trăit mai bine la oraş decat la ţară", a spus Gherasim. Partea finală a acestui proiect se referă la extinderea Zonei Metropolitane pană la Olteniţa, deschiderea Bucureştiul la Dunăre fiind unul din scopuri.
|
DECIZII "Consiliul General al Zonei Metropolitane va lua decizii in ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor structurale, extinderea transportului in comun, modernizarea sistemului de invăţămant. Practic, transportul rutier şi cel de cale ferată vor trebui să facă legătura intre Sud-Nord, Est-Vest. Spre exemplu, metroul de suprafaţă ar putea să plece din Bucureşti şi să ajungă in Snagov" Vasile Gherasim coordonatorul proiectului |

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...
Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...
Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
