Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putina lume stie ca in centrul Capitalei, chiar langa Biserica Amzei, se afla Asezamantul Ionel I.C. Bratianu. O cladire de patrimoniu construita intre anii 1908 si 1930, care adaposteste o comoara necunoscuta, una dintre cele mai valoroase colectii romanesti de carti, stampe, harti si fonduri personale. Astazi, cladirea este crapata, nezugravita si da impresia ca este a nimanui, pentru ca nici o institutie a statului nu a alocat vreun leu pentru mentinerea imobilului in stare decenta. Doamne fereste de un cutremur major care ar putea face una cu pamantul atat cladirea monument-istoric, cat si colectiile rare adapostite aici. Explicatia pentru starea jalnica in care se afla imobilul ar putea consta in faptul ca acesta este revendicat in instanta de Academia Romana, dar este in administrarea Ministerului Culturii si a Primariei Generale a Municipiului Bucuresti.
Desi in anul 1948 cladirea a fost donata de familia lui Bratianu Academiei Romane, din 1956 si pana in prezent este unul dintre sediile Bibliotecii Nationale, adapostind colectiile sale cele mai pretioase. "Este o cladire de patrimoniu si trebuie reparata. Indiferent cui apartine, Ministerului Culturii si primariei, acestea trebuie sa se implice, sa aloce fonduri pentru renovarea imobilului", a declarat Nicolaie Noica, fost ministrul al Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Asezamantul din Piata Amzei a fost construit la dorinta lui Ionel I.C. Bratianu, care a dorit sa intemeieze o biblioteca, unde doritorii de carte sa-si poata cultiva pasiunea pentru studii si cercetare. Lucrarile au inceput in anul 1908, dupa indicatiile lui Bratianu, dar constructia nu a fost terminata pana la moartea sa. "In anul 1927, inainte de a muri, Bratianu era preocupat de faptul ca volumele, stranse cu atata pasiune de-a lungul anilor, ar putea pieri la Florica, sub amenintarea vremurilor, si a decis sa mute biblioteca la Bucuresti", a explicat Nicolaie Noica. Acesta a mai precizat ca la un an dupa moartea lui Ionel Bratianu, Elisa, sotia sa, nascuta Stirbey, fratii si surorile lui, prietenii si colaboratorii s-au adunat pentru a infiinta asezamantul si biblioteca ce-i poarta numele. Elisa Bratianu a pus la dispozitia acestei institutii averea sa proprie – terenul de aproape 5.000 de metri patrati cu doua imobile aflat in Strada Biserica Amzei nr. 5-7, unde locuise impreuna cu Ion I.C. Bratianu. Vintila si Constantin Bratianu au daruit noii institutii cele aproximativ 6.000 de volume care se gaseau la Florica, volume care, prin testament, fusesera lasate lor.
"Cladirea a fost terminata in 1930. Sala de lectura, de un lux simplu si rafinat, avea o arhitectura armonioasa, fiind decorata cu o fresca din mozaic aurit si candelabre de Murano, care difuzau o lumina linistitoare. Mesele de lucru, din lemn masiv, erau largi si elegante, iar fotoliile in stil florentin reproduceau exact modelul fotoliului din biroul lui Ion I.C. Bratianu", a explicat Noica. Acesta a mai precizat ca sala de reviste a fost conceputa in stilul unei biserici bizantine, cu o bolta impresionanta, mobilierul din lemn fiind adaptat destinatiei salii. In sala revistelor se aflau numerele anului in curs, expuse astfel incat cititorul sa gaseasca singur si usor ceea ce cauta.
Ambianta s-a completat printr-o gradina, deschisa in anul 1937, unde cititorul putea sa se retraga sa citeasca in liniste o carte. Gradina, una dintre cele mai vechi gradine din Bucresti, este opera Elisei Bratianu. In mijlocul gradinii, la adapost de zgomotul strazii, era sala de lectura, totul fiind gandit sa corespunda cerintelor unui lacas de cultura. "In fata acestei situatii ma intreb, oare acesta e respectul pe care-l au institutiile de cultura ale tarii si urmasii politici ai ma-relui om de stat Ionel I.C. Bratianu, cel caruia ii datoram existenta noastra ca stat unitar?", spune Noica.
Comoara ascunsa printre bube si mucegaiuri
Colectiile speciale gazduite de Asezamantul Bratianu numara astazi nu mai putin de 350.000 de documente: manuscrise, carti romanesti si straine vechi, documente de arhiva, carti rare si carti cu valoare bibliografica, harti si alte materiale cartografice, precum si periodice romanesti din anii 1832-1950. Nucleul Colectiilor Speciale din Biblioteca Nationala a Romaniei este alcatuit din fondurile unor colectionari celebri: biblioteca Ion I.C. Bratianu, colectia de documente ale Muzeului Alexandre Saint-Georges, colectia de documente a Fundatiei Kogalniceanu, fondurile Scarlat Rosetti, fondurile Exarcu si Gheorghe Adamescu, fondurile ilustrului colectionar bibliolog si bibliofil Constantin Karadja.
Personalitatea lui Bratianu
Ion I.C. Bratianu s-a nascut in 1864, la Florica, mosia familiei Bratianu, fiind al treilea dintre cei opt copii ai lui Ion si ai Piei Bratianu. Si-a inceput studiile la Colegiul "Sfantul Sava", plecand apoi, dupa moda timpului, la Paris, unde a frecventat cursurile Scolii Politehnice si a Scolii de poduri si sosele. Intors in tara in 1889, a fost numit inginer la caile ferate, iar in 1895 si-a inceput cariera politica, fiind ales deputat de Gorj. In timpul celor patru guvernari Dimitrie Sturdza, Ion I.C. Bratianu a ocupat pe rand functia de ministru al Lucrarilor Publice, al Externelor, iar in perioada martie 1907-decembrie 1908, a fost ministru de Interne. In decembrie 1908 a fost numit presedinte al Consiliului de Ministri, devenind si presedinte al Partidului National Liberal, fondat de tatal sau. In timpul razboiului, a fost sfetnicul cel mai de seama al Regelui Ferdinand, in anii ce au urmat ocupand de sase ori functia de prim-ministru. Pe vremea cand se afla la conducerea Ministerului Lucrarilor Publice l-a cunoscut pe Petre Antonescu, un arhitect deosebit de apreciat, care proiectase multe sedii de institutii, printre care, in 1906, sediul Ministerului Lucrarilor Publice, unde se afla in prezent Primaria Capitalei.
Ion I.C. Bratianu a fost casatorit de doua ori. Cu prima sotie, Maria Moruzi, are un fiu, istoricul Gheorghe Bratianu. In 1907 s-a casatorit cu sora lui Barbu Stirbey, Elisa. Aceasta era nepoata de domn si fusese casatorita timp de 16 ani cu liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman, pe care l-a parasit pentru mult mai puternicul si influentul Ionel Bratianu. In afara de aceasta ironie, Maria Moruzi si Elisa Stirbey erau verisoare. Nu au avut copii.
Citește pe Antena3.ro
