Bula, antenele si lampa cu carbid

Romanul a fost nevoit sa faca fata vitregiilor regimului comunist. Unora dintre ele, intreruperea curentului electric si programul scurt si insipid de la televizor, le--a venit de hac inventand sisteme de iluminare si antene cu putere mai mare.

In ultimii sai ani de „glorie", regimul comunist impusese un program de economisire a energiei electrice atat consumatorilor casnici, cat si celor industriali. Si cand se consuma cel mai mult? Seara! Astfel ca romanul venit obosit de la munca avea ca prima grija sa-si puna la indemana chibriturile si lumanarile sau lampile cu gaz, ca niciodata nu stiai cand se lua lumina. Circulau pe atunci si bancuri legate de economia la lumina. Era unul cu americanii care, venind sa bombardeze Romania, au vazut de sus o uriasa mare de lumanari aprinse. Si atunci ce-au zis? Ce sa mai bombardam ma, ca astia-s morti de mult! Altul era cu Bula care a fost intrebat la scoala de invatatoare cum face el acasa economie de curent electric. „Ma duc acasa, aprind toate luminile, dau drumul la televizor si dupa ce se termina programul la noi, dau pe bulgari si fur curent de la ei ca sa recuperez", era raspunsul lui Bula.

Lampa cu carbid

Numai ca umorul nu le asigura romanilor si confortul casnic. Asa ca au trecut de la inventat bancuri la chestiuni mai practice. Si au creat lampa cu carbid. Cum au procedat? Au luat o bucata de teava de 10 cm, cu diametru 4-8 cm. Aceasta se astupa la un capat, iar la celalat capat se monta un capac cu filet. Pe capac se monta o duza de aragaz sau de la un aparat oxiacetilinic cu diametrul cel mai mic. Se introducea in tubul astfel obtinut carbid peste care se turna apa cat sa-l dizolve si sa se formeze acetilena. Se monta capacul prin insurubare si se aprindea la duza. Flacara crea o lumina de o intensitate aproximativ egala cu cea a unui bec de 15-20 wati. Functiona circa 2-6 ore in functie de marimea rezorvorului pentru carbid creat. Materialele de fabricare a lampii erau la indemana oricui, dezvoltandu-se o adevarata productie in serie. Cinstind un strungar pentru filetare, un sudor, pentru imbinare, un magaziner, pentru carbid, procurarea unui astfel de aparat devenea chiar floare la ureche.

Luminati de bateria de la tractor

Cei care aveau masini nu se incurcau cu lumanari, felinare sau lampi pe carbid, mai ales ca ultimele degajau un miros neplacut. Foloseau bateriile ca sursa de energie electrica. Dar trebuia sa te pricepi sa faci o instalatie electrica paralela celei din casa, incepand cu firele si terminand cu intrerupatoarele. Aveai nevoie de conductori electrici a caror lungime depindea de distanta dintre locul in care era amplasata bateria si camerele care se doreau luminate, precum si becuri de masina de 12 volti. Lumina furnizata era mai puternica, daca si bateria era mai mare, folosindu-se becuri cu putere mai mare. Avea cautare bateria de tractor, folosita in special de cei de la tara, care lucrau la Statiunile de Mecanizare a Agriculturii.

Cu ochii la vecini, ca aveau semnalul mai bun la televizor

Inainte de ’89, programul Televiziunii Romane era doar de doua ore pe saptamana, alocate in special propagandei de partid si de stat. Cum nu aveai de unde sa alegi, singura solutie era sa te uiti la programele vecinilor bulgari, unguri, sarbi si rusi. Pentru aceasta, electronistii romani au gandit fel de fel de antene pentru ca semnalul sa fie cat mai bun. Mai avantajati erau romanii din vestul tarii deoarece calitatea semnalului televiziunilor sarbe si ungare era mai bun decat cel al bulgarilor. Astfel ca antenelor obisnuite li s-au adaugat mai multi elementi si le-au inaltat suportul, ajungand la 4-5 metri inaltime. Antenele cele mai mari erau construite pe o plasa de cupru de 2 metri patrati, cu amplificatorul aferent. Totul se facea in functie de tipul de frecventa pe care emitea postul respectiv de televiziune. In functie de aceste frecvente, electronistii calculau diametrul dipolului (un cerc din aluminiu care, dupa caz, functiona impreuna cu amplificatorul) si a fiecarui element in parte. Cum in unele cazuri nu puteai sa scapi de puricii de pe ecran, s-a mai gasit o solutie: un filtru din geam colorat. Mai mult, pentru cei care aveau televizoare alb-negru, acest filtru pus in fata ecranului le dadea senzatia ca vad in culori!

Stiati ca exista…

CAPCANA PENTRU MUSTE - mustele, tantarii si alte zburatoare nu va dau pace, va enerveaza, iar pliciul se dovedeste a fi inutil, trebuie sa recurgeti la o metoda inovativa. Nu a bunicii, care punea farfuria cu lapte otravit pe masa. E prea periculoasa. Luati o sticla, turnati putin alcool pe fund si asteptati. Problema e ca si rezolvata. Asa a crezut Tudorel Scanter din Galati cand a inventat „dispozitivul" si l-a brevetat. El poate le-a pacalit pe muste.

MANUSILE ENERGIZANTE va imbunatatesc starea generala de sanatate . Asa ca trebuie sa purtam manusi. Dar nu orice fel de manusi, ci pe cele inventate de Monica Axinte din Suceava, Gheorghe Radu si Laura Ionita din Iasi. Ele au varfurile degetelor colorate in albastru, rosu, galben, verde, portocaliu, indigo si violet suprapuse peste niste „zone reflexogene" corespunzatoare unor centre energetice ale corpului uman... Oricum, e o inventie brevetata.

PANTOFI IMPOTRIVA STRESULUI iti rezolva multe probleme. Daca familia va strezeaza si sunteti ca un pachet de nervi, Ioan Davidoni, din Tomesti, judetul Timis, va recomanda pantofii pe care i-a creat special pentru a fi purtati in mediul familial. Smecheria se poate aplica si la spital, daca asistentele nu va sunt pe plac. Pantofii anti-stres sunt prevazuti cu un microdispozitiv care cuprinde toti centrii reflexogeni printr-o potentare de camp electro-magnetic cu o „anumita frecventa".

ROBINETUL ANTIFURT pentru cazul in care metoda anti-furt a unui personaj de comedie care scotea volanul masinii ori de cate ori o lasa nesupravegheata nu a folosit la nimic, atunci masia a fost furata. Nu mai aveti cum sa o folositi pe a lui Mihai Iordanescu. Este un robinet antifurt pentru autovehicule care poate fi montat pe conducta de admisie in diverse locuri. Prezinta avantajul unei constructii fiabile si nu poate fi actionat decat de proprietarul automobilului.

SUMAR DOSAR

Inventiile romanilor

Romanul, inventator din mosi-stramosi

Deschizatori de drum

Statie orbitala pentru NASA creata de doi pusti

„Am fost inspirat!"

Inventiile romanilor iau calea strainatatii

Ion Basgan, „magicianul" petrolului

Coanda, copilul indragostit de vant

Ipoteza senzationala: Vlacicu a fost asasinat

Bula, antenele si lampa cu carbid

Stiloul oltenesc

Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Dosarul „Insulina" asteapta sa se faca dreptate

Primul antivirus romanesc>

Reteta perfectiunii

Idei trasnite care au facut furori la Geneva

Eleronul de 3,7 milioane USD