Un proiect național cu o finanțare colosală – 1,2 miliarde de euro până în anul 2023 – a fost folosit ca momeală națională. După ce toți candidații la primării au jurat în fața electoratului că vor cadastra gratuit toată țara, au uitat de banii dați gratis din fonduri europene și de la bugetul de stat. Angajații Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se roagă de edili să încheie contracte, pentru a lua banii care le-au fost alocați. Dacă primăriile continuă să nu facă aceste cadastrări, programul național va sfârși cu o mare gaură în bugetul statului și România va rămâne atât fără cadastrare, cât și fără banii de la UE, pe care îi va da înapoi.
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) a fost lansat în anul 2015, cu termen de finalizare în 2023, fiind reglementat de HG nr. 294/29.04.2015. Bugetul total pentru cadastrarea gratuită este de peste 1,2 miliarde de euro. Ajutorul primit de primării de la ANCPI constă în fondurile de care dispune PNCCF - 900 de milioane de euro din veniturile proprii ale ANCPI și 312 milioane de euro fonduri europene (Axa prioritară 11 a POR 2014-2020), plus asigurarea părții de cofinanțare din partea unităților administrativ-teritoriale. De 5 ani însă, primăriile accesează foarte greu aceste fonduri, iar unele au făcut cadastrare din bugetele locale, pentru a reuși să ascundă unele nereguli legate de terenuri „dispărute”. Verificarea acestora se poate face și cerând ajutorul ANCPI pentru identificarea proprietăților. Mai mult, consecințele lipsei de interes pentru acest program național sunt foarte grave și afectează toată economia națională, pe termen lung, pentru că alungă investitorii. „Nimeni nu mai dorește să facă investiții, fără să existe cadastrare. Au fost situații în care investitorii au plătit despăgubiri, pentru că au construit fabrici pe terenuri care ulterior s-au dovedit a fi ale altor proprietari sau în proprietatea statului, pe loturi care erau prinse în alte proiecte de investiții”, a declarat, pentru Jurnalul, o sursă din cadrul ANCPI. În acest moment s-a cadastrat doar circa 18% din suprafața României, dar numai 5% sunt cadastre făcute pe banii din PNCCF.
Inginerii financiare, pe baza informațiilor cu circuit închis
Stagnarea acestui program național are foarte multe explicații. Lipsa cadastrării naționale facilitează și multe inginerii financiare pe care le fac cei care știu care sunt consecințele acestei stagnări. De exemplu, se pot scoate bani din investiții pe terenurile necadastrate, forțând statul să plătească despăgubiri. Important e ca pe respectivul teren să se construiască repede ceva supraevaluat. Eventual o fabrică... „Sunt situații în care se speculează lipsa cadastrului, terenul este vândut de un proprietar care are acces la informații la cel mai înalt nivel, cumpărătorul face o investiție - de exemplu construiește o fabrică și începe producția. Dacă terenul – așa cum s-a mai întâmplat, de altfel – se suprapune peste planul unui drum care trebuie să se construiască acolo, statul român fie aplică legea exproprierii și îi plătește investitorului foarte mulți bani ca despăgubire, incluzând ceea ce investitorul calculează ca pierdere din producție, nu doar din investiție, fie se modifică proiectul pentru drumul care ar fi trecut peste fabrică, iar astfel se alege investitorul și cu ieșire la stradă – probabil una despre care știa de la vânzător că va exista. Noi vedem toate aceste lucruri, dar nu le putem demonstra, pentru că nu intră în atribuțiile noastre. Știm și cine sunt vânzătorii și cine sunt cumpărătorii, putem bănui că atunci când s-a făcut tranzacția imobiliară s-ar fi putut discuta și situația terenului, în lipsa cadastrului, dar nu putem face nimic”, mai spune sursa.
Război total în cadrul ANCPI
În anul 2021 a fost lansată etapa a VII-a de finanțare prin PNCCF, aceasta suscitând un interes mai ridicat al edililor, ca urmare a politicilor asumate prin programele electorale, astfel încât în cadrul procedurilor premergătoare contractării finanțării s-a înregistrat un număr crescut de solicitări din partea edililor localităților eligibile. O altă problemă care a apărut în prezent, pentru etapa a șaptea a proiectului de cadastrare, pare a fi lipsa finanțării de la bugetul statului. Unele surse din cadrul ANCPI spun că ar exista un conflict între fostul director general al ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga și directorul general adjunct Alexandru Lucian Feștilă – cel din urmă fiind responsabil cu palierul economic al instituției –, iar din acest conflict ar fi rezultat nealocarea bugetară pentru etapa a șaptea. Alexandru Lucian Feștilă ar fi omis să prevadă sumele necesare pentru actuala etapă a PNCCF în cadrul estimărilor necesarului de fonduri transmis către Guvern, în vederea fundamentării bugetului instituției, iar salvarea ar putea veni doar de la rectificarea bugetară, adică cel mai devreme la jumătatea lunii septembrie. „În momentul de față, conducerile OCPI (Oficiile județene de Cadastru și Publicitate Imobiliară – n.r.) din ţară sunt între ciocan și nicovală. Dacă angajează cheltuieli în afara disponibilului bugetar – iar cum acestea este zero – sunt pasibili de comiterea infracțiunilor prevăzute de legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, art. 77, care califică drept infracțiune angajarea, ordonanțarea şi efectuarea de plăți peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli şi angajarea cheltuielilor din buget peste limita creditelor bugetare aprobate. De asemenea, neîncheierea de contracte de finanțare în cadrul etapei PNCCF, înseamnă încălcarea ordinului directorului ANCPI, dar și neatingerea obiectivului pentru anul 2021, în ceea ce priveşte numărul de proprietăți cadastrate”, ne-a mai explicat sursa ANCPI.
Nu știe stânga ce face dreapta
Războiul din cadrul ANCPI pare a fi și între departamente, nu doar la nivel de conducere (care s-a schimbat recent), pentru că informațiile din surse diferite nu se confirmă între ele... Directorii de OCPI spun că situația nu este chiar atât de tragică, iar singurii care blochează cadastrarea sunt primarii, prin neîncheierea contractelor. „Nu se confirmă faptul că nu s-au alocat bani pentru etapa a șaptea, de la bugetul de stat. Alocarea bugetară s-a cerut și s-a aprobat în martie 2021. Noi am făcut presiuni și pentru finanțare, și pentru ofertare. Fiecare primărie a cerut cât a vrut, până la suma de 160.000 de lei. Avem contractate lucrări de nu mai facem față la verificat, dar unii efectiv nu vor să încheie contracte. De cinci ani rugăm primarii să le dăm bani. Avem finanțare de la bugetul de stat și pentru etapa a șaptea, care e în derulare, dar avem și pe POR contracte încheiate direct de ANCPI. Pentru etapele 5 și 6 vom face plățile, după recepție. Pentru etapa 7, plata se va face după finalizare, în cel mult doi ani. Noi plătim la zi tot ce s-a contractat și s-a finalizat. Viramentele se fac în momentul în care sunt alimentate conturile. Săptămâna aceasta am primit bani și de la buget, și pentru POR”, ne-a explicat un director de OCPI. Cu toate acestea, pe pagina oficială a Ministerului Dezvoltării, la capitolul Buget, pe anul 2021, finanțările sunt zero pentru codurile 56.21 și 56.22, adică transferuri de fonduri din bugetul de stat către bugetele locale și alte instituții publice, pentru susținerea derulării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
România necadastrată îi ajută foarte mult pe cei care știu să speculeze această situație, în timp ce primarii care nu încheie contracte pentru a face cadastrarea gratuită nu suportă niciun fel de consecințe. Marele program de cadastrare a țării probabil nu se va finaliza niciodată.
Drept la replică solicitat publicației Jurnalul.ro
Pentru o corectă informare a opiniei publice, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) face următoarele precizări referitoare la articolul cu titlul „Cadastrarea gratuită a fost abandonată de primari, după alegeri”, autor Diana Scarlat, publicat miercuri, 11 august 2021, pe site-ul www.jurnalul.ro:
Referitor la afirmațiile:
- ”O altă problemă care a apărut în prezent, pentru etapa a șaptea a proiectului de cadastrare, pare a fi lipsa finanțării de la bugetul statului.”
- ”Alexandru Lucian Feștilă ar fi omis să prevadă sumele necesare pentru actuala etapă a PNCCF în cadrul estimărilor necesarului de fonduri transmis către Guvern, în vederea fundamentării bugetului instituției, iar salvarea ar putea veni doar de la rectificarea bugetară, adică cel mai devreme la jumătatea lunii septembrie.”
- ”În momentul de față, conducerile OCPI (Oficiile județene de Cadastru și Publicitate Imobiliară – n.r.) din ţară sunt între ciocan și nicovală.
Dacă angajează cheltuieli în afara disponibilului bugetar – iar cum acestea este zero – sunt pasibili de comiterea infracțiunilor prevăzute de legea nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, art. 77, care califică drept infracțiune angajarea, ordonanțarea şi efectuarea de plăți peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli şi angajarea cheltuielilor din buget peste limita creditelor bugetare aprobate.
De asemenea, neîncheierea de contracte de finanțare în cadrul etapei PNCCF, înseamnă încălcarea ordinului directorului ANCPI, dar și neatingerea obiectivului pentru anul 2021, în ceea ce priveşte numărul de proprietăți cadastrate”,
facem următoarele precizări:
Pentru finanțarea VII, au fost previzionate și aprobate sumele corespunzătoare în bugetul anului 2020, precum și în bugetul anului 2021. Repartizarea sumelor pentru fiecare UAT, aferentă finanțării VII, a fost aprobată de către Consiliul de Administrație al ANCPI în data de 25.05.2021 și comunicată unităților subordonate (Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară). Menționăm că, potrivit prevederilor art.,9 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, ANCPI este finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei.
Subvenţia de la bugetul de stat se acordă pentru proiectele finanţate din fonduri externe rambursabile (potrivit OUG nr. 64/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008) şi pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (potrivit OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016).
Veniturile proprii ale ANCPI şi instituţiilor subordonate se constituie din:
a) tarife aferente serviciilor şi produselor furnizate de Agenţia Naţională şi instituţiile subordonate;
b) închirieri de spaţii şi aparatură;
c) donaţii şi sponsorizări primite potrivit legii;
d) alte sume încasate în condiţiile legii.
Conform prevederilor art. 9 alin. (341), în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) sunt finanţate şi lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), având ca obiect atât sectoare cadastrale care cuprind imobile din extravilan, cât şi sectoare cadastrale care cuprind imobile din extravilan şi din intravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor.
În îndeplinirea prevederilor legale mai sus menționate a fost emis ODG 819/2016 care aprobă Procedura şi modalitatea de alocare a sumelor, precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ-teritoriale. Procedura stabileşte modalitatea de alocare a sumelor, responsabilităţile privind analiza, sinteza, decizia, coordonarea şi monitorizarea finanţării lucrărilor de înregistrare sistematică demarate de către unităţile administrativ-teritoriale.
În aplicarea prevederilor Procedurii, în vederea alocării sumelor pentru lucrări de înregistrare sistematică pe sectoarele cadastrale din cadrul UAT- urilor, ANCPI face o analiză bugetară a veniturilor proprii, comparativ cu celelalte cheltuieli finanţate din această sursă şi transmite Consiliului de administraţie suma disponibilă pentru finanţarea acestor categorii de lucrări pentru anul corespunzător.
Consiliul de administraţie aprobă şi dispune alocarea în mod egal a sumelor necesare finanţării lucrărilor de înregistrare sistematică pentru fiecare UAT, în limita fondurilor disponibile. Aceste sume sunt prevăzute la o poziţie distinctă de transferuri în bugetul ANCPI şi, ulterior aprobării bugetului, sunt repartizate în bugetele OCPI- urilor şi vor constitui surse de finanţare complementare pentru bugetele UAT- urilor beneficiare.
În consecință, precizăm că decizia și modalitatea de alocare a sumelor pentru finanțările acordate de ANCPI primăriilor, în vederea realizării lucrărilor de cadastru, nu este la latitudinea unei singure persoane, fie ea și cu funcție de conducere.
Pentru mai multe detalii privind bugetul ANCPI puteți accesa https://www.ancpi.ro/bilant-si-buget/.
Atașat regăsiți lista primăriilor care au solicitat finanțare pentru realizarea lucrărilor de cadastru pe sectoare cadastrale în cadrul finanțării VII.
Mai precizăm că ANCPI a pus întotdeauna la dispoziția mass-media informațiile solicitate și ne exprimăm regretul că articolul publicat nu conține un punct de vedere al instituției noastre (care de altfel nici nu a fost solicitat), ci doar informații tendențioase, nedocumentate și de natură a induce în eroare cititorii.
Vă stăm la dispoziție pentru orice informații legate de activitatea ANCPI și vă rugăm, ori de câte ori situația o impune, să solicitați și punctul de vedere al instituției noastre, potrivit regulilor/cutumelor deontologice.
Ulterior, reprezentantii ANCPI au raspuns la mai multe intrebari.
SERVICIUL COMUNICARE
AL AGENȚIEI NAȚIONALE DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Către: JURNALUL.RO
În atenţia: Doamnei Diana SCARLAT, Redactor
Referitor la: Solicitările nr. 38142/13.08.2021 și 38899/17.08.2021
Stimată doamnă,
Ca urmare a adreselor dumneavoastră, înregistrate în evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) cu nr. 38142/13.08.2021 și 38899/17.08.2021 , vă comunicăm următoarele:
1. Ce procent din totalul suprafeței României a fost cadastrat prin PNCCF?
La data de 01.08.2021, din totalul suprafeţei României, suprafaţa imobilelor înscrise
în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară ca urmare a lucrărilor de înregistrare sistematică prin PNCCF era de 3.076.708 hectare, reprezentând 13% și aproximativ 4,3 milioane de imobile.
Precizăm că, la data de 01.08.2021, erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică pentru o suprafaţă de 4.168.785 de hectare, reprezentând 18% din totalul suprafeţei României.
Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) a fost aprobat
prin H.G. nr. 294/2015 și are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI – peste patru miliarde de lei.
În plus, ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană (prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020) și 46.933.673 de euro – cofinanțare de la bugetul de stat.
2. Ce procent din această suprafață a fost plătit din fondurile ANCPI și cât la sută
prin POR?
La data de 01.08.2021, din suprafaţa de 3.076.708 hectare înscrisă în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară ca urmare a lucrărilor de înregistrare sistematică, 3,3% a fost realizată cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR).
La data de 10.08.2021, erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților, cu finanțare prin POR, în 306 unități administrativ-teritoriale (UAT) din cele 660 care beneficiază de fonduri europene.
De asemenea, precizăm că, în prezent, ANCPI derulează o procedură de licitație deschisă pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din 297 de UAT-uri, din 37 de județe. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR).
3. În ce perioadă a fost blocată finanțarea programului și din ce motive?
PNCCF nu a avut până în prezent blocaje în ceea ce privește finanțarea, în fiecare an
fiind efectuate plăți.
Menționăm că finanțarea PNCCF se face în conformitate cu prevederile H.G. nr.
294/2015 privind aprobarea Programului național de cadastru şi carte funciară 2015-2023. Alocarea prevederilor bugetare pentru finanțarea PNCCF a fost asigurată anual, atât în ceea ce privește creditele de angajament pentru demararea noilor proceduri de achiziție a serviciilor de înregistare sistematică a imobilelor, cât și a creditelor bugetare pentru contractele aflate în derulare.
Totodată, precizăm că ANCPI a alocat, anual, în cadrul PNCCF, începând cu anul 2016,
și fonduri pentru finanțarea lucrărilor de înregistare sistematică a proprietăților pe sectoare cadastrale. Aceste finanțări pot fi accesate de toate primăriile eligibile. În perioada 2016-2021, singurul an în care nu a fost lansată o nouă etapă de finanțare pentru realizarea, de către primării, a lucrărilor de înregistare sistematică a proprietăților pe sectoare cadastrale a fost 2020.
4. Se va putea finaliza programul la timp, până în 2023?
Implementarea efectivă a programului a început în anul 2016, iar suprafața
înregistrată a cunoscut o creștere graduală de la un an la altul în perioada 2016 -2020.
Dacă în anul 2015 era înregistrată prin cadastru sistematic suprafața de 49.362 de
hectare, la 31.07.2021, suprafața înregistrată era de 3.076.707 de hectare.
Aceasta înseamnă că, în anii care urmează, se va putea stabili capacitatea efectivă de
realizare a cadastrului sistematic în cadrul programului. Precizăm că lucrările de înregistrare sistematică se realizează în cadrul unui proces legal complex și de durată, în care sunt implicate autorități aflate în relații de colaborare (primăriile, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, administratorii domeniului public al statului), prestatorii serviciilor și, nu în ultimul rând, cetățenii.
Unitățile administrativ-teritoriale (în special cele din zona rurală) nu au arătat capacitatea reală a acestora de a accesa fondurile puse la dispoziție de ANCPI în cadrul finanțării lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale. De asemenea, cofinanțarea acestor lucrări, asigurată de ANCPI din fondurile programului, nu a fost exploatată de UAT-uri, solicitările de cofinanțare fiind foarte puține, comparativ cu numărul UAT-urilor din România (320 sunt oraşe/municipii şi peste 2.200 comune, 660 fiind incluse în Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR).
Toate acestea arată că implicarea UAT-urilor în PNCCF este esențială pentru
realizarea cadastrului la nivel național.
În aceste condiții, ANCPI are în vedere prelungirea perioadei de implementare a
programului.
5. Ce se întâmplă cu finanțarea pentru PNCCF, dacă programul nu va avea
rezultatele prevăzute, până în 2023?
ANCPI pregătește o propunere pentru prelungirea perioadei de implementare a
PNCCF. Realizarea cadastrului reprezintă o necesitate și nu o opțiune, iar beneficiile obținute prin înregistrarea sistematică a proprietăților, reflectă această necesitate:
• realizarea unui inventar complet al proprietăților din rural și urban;
• înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a domeniului public și privat al statului;
• clarificarea regimului juridic al proprietăților imobiliare publice și private;
• finalizarea înregistrării terenurilor agricole, pentru a asigura implementarea schemelor de plăți în agricultură;
• siguranța circuitului civil al imobilelor;
• deschiderea gratuită a cărților funciare pentru toate proprietățile din România.
6. Care este modalitatea de alocare a veniturilor proprii in cadrul ANCPI?
Conform prevederilor Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.9 (1) Agenţia Naţională este finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
„Art. 9 (3) Veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale şi instituţiilor subordonate se
constituie din:
a) tarife aferente serviciilor şi produselor furnizate de Agenţia Naţională şi instituţiile subordonate;
b) închirieri de spaţii şi aparatură;
c) donaţii şi sponsorizări primite potrivit legii;
d) alte sume încasate în condiţiile legii.
Art. 9 (31) Veniturile proprii prevăzute la alin. (3) se utilizează pentru finanţarea
cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei Naţionale şi ale instituţiilor subordonate, precum şi pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, altele decât cele prevăzute la alin. (2).”
În concluzie, veniturile proprii nu se alocă, ci se utilizează ca sursă de finanțare
pentru activitățile prevăzute în Legea nr. 7/1996, așa cum este menționat mai sus, iar repartizarea acestora ca sursă de finanțare a cheltuielilor se face în limitele bugetului aprobat, pe categorii de cheltuieli și ordonatori de credite terțiari și secundar, cu respectarea, totodată, a prevederilor Legii nr. 500/2002 a finanțelor publice.
7. Este adevărată informația că pentru plata pe care ANCPI a făcut-o către OCPI-uri s-a făcut transfer între conturi, în lipsa alocărilor bugetare în 2020 și 2021?
Această informație nu este adevarată. Precizăm că, din punct de vedere legal, nu este
posibil ca o instituție publică să efectueze plăți în lipsa prevederilor bugetare aprobate prin bugetul anual.
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 1792/2002 :
• „Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.”
• „Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.”
• „Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-contabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în conturi, după caz.”
În aceste condiții, precum și conform cu prevederile Legii nr. 500/2002 a finanțelor
publice, ANCPI nu a efectuat niciodată plăți către OCPI sau alte entități/autorități/beneficiari fără existența creditelor bugetare aprobate conform legislației specifice în bugetul aprobat pe anul respectiv.
8. Este adevarat că transferul între conturi nu a fost propus spre aprobare Ministerului Drezvoltarii și deci nici nu a fost aprobat conform Legii bugetului de stat și Legii de funcționare a ANCPI?
Această afirmație nu este adevarată.
ANCPI și instituțiile subordonate au, în fiecare an, buget aprobat în conformitate cu
prevederile legale în vigoare referitoare la metodologie, clasificație, categorii de cheltuieli și venituri, iar repartizările de sume, plățile și deschiderile de credite bugetare au fost efectuate întotdeauna, în limita bugetului aprobat, cu respectarea destinației prevăzute în bugetul aprobat.
Totodată, toate documentele privind transferurile de sume între ANCPI și ceilalți
ordonatori de credite au fost întotdeauna avizate de toate persoanele/entitățile care aveau responsabilitatea legală privind avizarea/aprobarea acestor documente.
9. Este adevărat că Legea Bugetului de stat prevede ca orice transfer de bani între conturi și orice modificare de bugetare se supune aprobării ordonatorului principal de credite, adică Ministerul Dezvoltării, în cazul de față?
Legea Bugetului de stat, precum și Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, prevăd în
mod clar care sunt ordonatorii de credite, ierarhia privind funcționalitățile economice, metodologia și modul în care se aprobă sau se modifică bugetul. Astfel, potrivit prevederilor legale nu orice transfer de bani și nu orice modificare bugetară trebuie supusă aprobării ordonatorului principal de credite.
ANCPI a respectat, întotdeauna, prevederile legale în vigoare referitoare la
principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.
10. De ce nu este publicată în transparență pe site-ul ANCPI, structura bugetului ANCPI pe fiecare an, cu tot ceea ce a fost aprobat de către Ministerul Dezvoltării, nu doar plățile efectuate?
Bugetul ANCPI este publicat pe site-ul ANCPI, la secțiunea Informații publice/Interes
public/Bilanț și buget (https://www.ancpi.ro/bilant-si-buget/), așa cum a fost el aprobat prin legile bugetare anuale. Structura și modalitatea de prezentare ale bugetului de venituri și cheltuieli respectă medologia prevazută în Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice și reflectă toate categoriile de cheltuieli și venituri aprobate.
11. Ne puteți face dovada (cu documente) a bugetului pe care DL Feștilă l-a propus spre aprobare (cu nr. de înregistrare și sume clare)?
În conformitate cu metodologia de întocmire și avizare a proiectelor de buget/bugete
prevăzute de Legea nr. 500/2002, Direcția economică din cadrul ANCPI a întocmit, în fiecare an, un proiect de buget/bugete, care a fost avizat de toate persoanele responsabile cu avizarea/aprobarea acestor documente, care au fost transmise ulterior spre aprobare MDLPA. Domnul Alexandru Feștilă, în calitate de director general adjunct, coordonator și al activității Direcției economice, a avizat toate aceste documente, lucru care poate fi probat (ex: Proiect buget 2020 cu nr. de înregistrare 54254/06.12.2019; Proiect de buget 2021 cu nr. de înregistrare 51613/23.11.2020 etc.).
12. Solicit publicarea, de urgență, pe site-ul ANCPI, a CV-urilor persoanelor care ocupă funcții publice, parcursul profesional al acestora fiind de interes pentru publicul larg. (sper să nu-mi răspundeți cu prevederile GDPR, deoarece funcțiile publice și CV-urile aferente nu reprezintă date cu caracter personal și nu trebuie să fie protejate, ci expuse, la fel ca declarațiile de avere și de interese).
CV-urile persoanelor cu funcții de conducere în instituții publice nu fac parte din categoria informațiilor de interes public care trebuie comunicate din oficiu, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Precizăm că vă putem pune la dispoziție, la cerere, CV-urile persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul ANCPI.
Cu deosebită considerație,
SERVICIUL COMUNICARE
AL AGENȚIEI NAȚIONALE DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ