Ildiko baga sub pat un betisor lung, subtire, cu vata in capat si tragea, asa, o linie imaginara cu el. La urma, cand il scotea de acolo plin de praf, capia. Menajera Simona se ingalbenea toata caci stia: la trei avertismente o trimit acasa, in Slobozia. Pe vasul asta de croaziera de pe Rin, unguroaica Ildiko era "first steward" si baga groaza in toate cameristele cand plimba ea degetul pe noptiera cabinei, s-o verifice de praf. De frica ei, Simona invatase sa se rostogoleasca sub pat si sa curete fiecare milimetru de podea.
"Sambata era cea mai crunta zi, ca se facea schimbul de croaziera, plecau unii pasageri, veneau altii. Ardeam toata, munceam si plangeam. Imi venea sa ies pe punte si sa tip. Nu de oboseala, ci de stres ca, uite, era ora 12 si pana la unu jumate trebuia sa mai fac zece cabine. Cand sa reusesti? Innebuneai", ne povesteste Simona. Avea 24 de ani pe vremea aia si nu-i dadea mana sa se intoarca in tara.
Pe Rin simtea ca se imbogateste – lua leafa 600-700 de euro in mana. Peste astia mai strangea 300 de euro numai ciubuc, in doar zece zile. Sa tot traiesti! De fapt, in sase ani pe vas a strans cu barbatul ei peste 100.000 de euro si si-au luat apartament in Bucuresti. El era bucatar tot pe vapor si castiga 2.400-2.700 de euro. Acum vor sa-si deschida o cafenea.
Lady a menajerelor
N-o ghicesti ca e menajera, n-ai cum. Poarta unghiile rosii, bratari, se vopseste bruneta, merge la cosmetica si la masaj, umbla in tricouri si jeansi mulati. Isi priveste poseta mica, rosie si tresare: "Vai, stiu ca nu se mai poarta geanta asortata la incaltari, dar n-am ce face! Sunt dependenta de shopping; m-am dus in Mall sa beau numai o cafea si m-am intors cu geanta asta! De cand am prins gustul banului ma plictisesc repede de haine si trebuie sa-mi iau ceva nou in fiecare luna". I se trage din adolescenta, cand nu-si permitea decat haine din piata. Se uita cu jind la colegele mai avute, spunandu-si ca lasa, se imbogateste ea odata si odata si o sa cumpere numai din magazin.
Ei, dar cate veceuri, cate podele a spalat pentru ca acum, la 30 de ani, sa aiba tot ce pofteste? Le-a pierdut sirul. Intr-o zi chiar si-a facut valiza sa fuga de pe vas. Se luase cu Ildiko de la niste umerase. Unguroaica a deschis sifonierul si a prins-o ca uitase un umeras cu varful intors in fata. A parat-o mai sus ca incalcase regula "umerasului cu varful intors in spate". Asta s-a intamplat pe primul vas de croaziera. Avea patru stele, dar nu-i dadeai. Era vechi rau si oricat stergea praful, tot mai ramanea ceva in urma.
"Cabinele aveau niste paturi rabatabile, se pliau pe perete. Cantaream, la 1,64 inaltime, vreo 50 de kilograme si, ca sa ridic patul, ma impingeam cu picioarele in canapea. Apoi mai erau de curatat masuta, fotoliile, etajerele, dusul, toaleta, chiuveta, holul, sifonierul si oglinda. Dar aceasta era numai o cabina, or, eu aveam de facut vreo 20 in fiecare zi", spune camerista.
Dormea cateva ore pe noapte – "La sase dimineata erai cocos". La sapte fix toate cameristele se infiintau pe punte, asteptand sa iasa turistii din cabine, la micul dejun. Ieseau pe rand, care cum se scula. Apoi, pana la amiaza, trageau tare – aranjau totul la linie in cabine si, daca era joi, alta belea ca incepea sa-si pregateasca fiecare curatenia generala.
Ce au in comun Slobozia si un vapor de cinci stele? Carpa cu otet
"Inoxul de la toaleta il frecam cu periuta de dinti. Frecam tamburusul de chiuveta, frecam aerul conditionat, frecam lustrele, podeaua, gresia, faianta. Cu asta incepea curatenia generala. Nenorocirea cea mare erau geamurile uriase de la baie: nu iesea mizeria nici cu cel mai bun spray. Am zis: ce spray? Las’ ca stiu eu, facem ca la mama acasa! Am pus mana pe carpa cu otet, ca la Slobozia. Au iesit luna, de se mirau toate cameristele. N-am spus la nimeni, a ramas secret profesional", zambeste. Carpele... "Ah, parca le vad cum erau, impartite pe culori. Carpa de geamuri era galbena, aia de praf, verde, carpa de oglinzi, albastra si cea de pahare, alba."
Dupa primul vapor au avansat-o pe alte trei mai frumoase, de cinci stele, tot pe Rin. Avansarile le faceau pasagerii, punand note. Se proceda asa: in fiecare joi se asezau pe noptiere, in cabine, plicurile de bacsis, de reclamatii si de note. Fiecare turist dadea cate o nota intregului personal cu care intrase in contact, de la baiatul care freca puntea pana la capitan.
O alarma de... ras
A fost un cuplu de batrani nemti care, intr-o saptamana de croaziera, s-au lipit de Simona. El ii strecura in mana cate un banut, ea ii daruia cercei, esarfe si parfumuri. Uneori, ciocolata pe care menajera le-o lasa pe perna o gasea intreaga, cu un biletel alaturi: "Cu drag, pentru Simona". Ei i-au oferit cel mai gras ciubuc pe cabina: 25 de euro. Au zis ca oricum poate e ultima lor croaziera. Si chiar asa a fost – "In noaptea de Revelion m-au chemat repede ca batranelul meu a cazut in cabina. Eram in larg, iar pe vapor, nici un medic. Am acostat imediat la Amsterdam si a murit acolo".
Dar au fost si momente bune. In ziua cand capitanul a dat alarma de furtuna, toata lumea, in loc sa se sperie, s-a prapadit de ras. Dar ce se intamplase? Simona surade: "Ei, mai nimic, nici o furtuna, caci pe Rin se mergea lin exact ca pe Herastrau.
Ne-a speriat mai mult capitanul ca se inclinase un pic vaporul intr-o parte".
Menajera ideala la romani: fericita, un pic "invizibila", peste 40 de ani
Menajera ideala este o superwoman in ochii romanilor mai avuti. Nu doar ca trebuie sa fie perfect sanatoasa, tonica si fericita, dar trebuie sa mai fie si "invizibila". Adica sa nu dai cu nasul de ea prin casa dimineata, cand te pregatesti de serviciu, si nici seara, cand te intorci acasa. Menajera cea mai dorita e aceea care lucreaza cand stapanul e plecat de acasa, ne-a explicat psihologul Simona Balaita de la agentia Marry Poppins. "Nu sunt preferate cele tinere, pe motiv ca nu sunt neaparat chiar stabile. De regula ni se cer menajere trecute de 40 de ani care, pe langa multe alte calitati, trebuie sa fie foarte atente, ca sa nu strice obiectele din casa atunci cand fac curatenie. In plus, trebuie sa dovedeasca o discretie totala", ne-a mai spus Simona Balaita. In Bucuresti costa 80-120 de lei o menajera de o zi si 1.000-1.500 de lei pe luna una care vine zi de zi la lucru, de dimineata pana seara.