CAMPANIE DE LA BUGET - Pomeni curate de 2,3 miliarde de euro

Majorări peste majorări de salarii şi de pensii, devansări, ajutoare de încălzire pentru populaţie, subvenţii pentru centralele ce produc energie la randamente slabe, despăgubiri, drepturi peste drepturi. Parlamentari şi miniştri, Putere şi Opoziţie, toţi au pus umărul pentru o fac­tură de 2,37 miliar­de de euro.

Majorări peste majorări de salarii şi de pensii, devansări, ajutoare de încălzire pentru populaţie, subvenţii pentru centralele ce produc energie la randamente slabe, despăgubiri, drepturi peste drepturi. Parlamentari şi miniştri, Putere şi Opoziţie, toţi au pus umărul pentru o fac­tură de 2,37 miliar­de de euro.

Sumele acordate cu generozitate de Cabinetul Tăriceanu înseamnă 1,71% din Produsul Intern Brut (PIB), estimat de către Comisia Naţională de Prog­no­ză (CNP) la 138 miliarde de euro. Gene­rozitatea Guvernului este foarte posibil să urce deficitul bugetar la peste 3% din produsul intern brut. Deciziile de majo­rări salariale sau de pensii puteau fi ope­ra­te de-a lungul celor patru ani de Guvernare. De altfel, o parte dintre aceste măsurii au fost obiectul unor iniţiative legislative ale opoziţiei care au fost blocate mul­tă vreme în Parlament. Apropierea ale­ge­ri­lor a făcut însă Guvernul să des­chi­dă larg punga, să opereze rectificări buge­tare şi să-şi asume toate aceste creş­teri drept realizări ale Cabinetului Tăriceanu.

Salarii pe bandă rulantå

În luna decembrie a anului trecut, Guvernul semna cu sindicatele un document ce prevedea majorarea salariului minim pe economie la 500 de lei în prima jumătate a lui 2008 şi creşterea cu 8%, până la 540 de lei din a doua jumătate a anului, dacă sunt respectate criteriile de creştere a productivităţii, creştere economică şi inflaţie. În vară, însă, inflaţia "duduia", fiind mai mult decât dublă faţă de ţinta de 3,8% a Băncii Naţionale a României (BNR). Ba chiar a ajuns la 9,04% în luna iulie.

Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, anunţa atunci îngheţarea salariilor. Cum însă, sindicatele au declanşat proteste, în urma negocierilor s-a ajuns la 25 iulie la semnarea acordului între Guvern, sindicate şi patronate pentru o majorare la 540 de lei din octombrie şi 600 de lei din ianuarie 2009.

Să tot lucrezi la stat

În paralel, salariile din marile companii şi regii de stat au crescut într-o veselie. De data asta fără tam-tam, ci direct în bugetele publicate în Monitorul Oficial. Deşi la începutul acestui an, atât premierul Călin Popescu Tăriceanu, cât şi ministrul Vosganian "se jurau" că salariile nu vor creşte în sectorul de stat peste nivelul inflaţiei sau în cel mai bun caz cu o singură cifră, adică maxim 10%, datele din teren arată exact contrariul. Potrivit informaţiilor furnizate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Monitorul Oficial, faţă de anul 2007 fondurile de salarii la unele companii de stat au crescut cu procente de până la 94%. Campioană este Conversmin, cu 94% creştere, urmată de Compania Naţională a Uraniului (+49,7%), Hidroelectrica (+46,29%), Nuclearelectrica (+42,55%), Societatea Naţională a Cărbunelui (+ 40,81%). Imprimeria Naţională (39,3%), Romgaz (34,7%), Transelectrica (32,6%), CNADNR (22,9%), Romsilva (21,3%), Compania Naţională a Huilei (20%) ocupă urmă­toa­rele locuri. Tot peste nivelul inflaţiei au crescut bugetele de salarizare la Transgaz (19,7%), Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (17,3%), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (15,5%), Termoelectrica (15,2%), Elcen Bucureşti (12,9%) sau CFR Marfă şi CFR Călători (în jur de 12,7% la ambele). Asta în condiţiile în care unele companii au pierderi sau datorii comerciale foarte mari: CNH, Termoelectrica, RAAN, CFR, Elcen. Numai CNH are datorii totale de 1,48 miliarde de euro.

Devansarea devansării

Odată rezolvată problema bugetarilor, au urmat pensionarii. Programată pentru 1 ianuarie 2009, majorarea cu 20% a punctului de pensie de la 581,3 lei, cât este până la 697,5 lei, majorarea pensiilor a fost devansată. De două ori. Mai întâi, pentru 1 noiembrie fix, întâmplător sau nu exact în timpul campaniei electorale. După care, în urma unor discuţii politice, s-a decis majorarea pensiilor de la 1 octombrie. Pentru aceasta, este nevoie de alţi 1,37 miliarde de lei transferaţi de la bugetul de stat. "Totalul transferurilor de la bugetul de stat pentru majorarea în avans este de 1.370 milioane de lei. Această sumă era prevăzută în legea bugetului de stat şi acoperă majorarea în avans pentru cele trei luni", declara, fostul ministru al Muncii, Paul Păcurariu la 17 septembrie. Tot el mai spunea că majorarea de la 1 noiembrie s-ar fi făcut fără transfer de bani, deoarece bugetul de asigurări sociale ar fi permis acest lucru. Tot la capitolul pensii, la ultima rectificare de buget, Ministerul Muncii a primit 1,0596 de miliarde de lei pentru plata majorată a pensiilor agricultorilor şi pentru plata altor prestaţii sociale, adică a alocaţiilor pentru copii şi a drepturilor acordate persoanelor cu handicap.

"După mine, potopul..."

De asemenea, salariile profesorilor se vor majora şi ele cu 9% începând cu data de 1 octombrie, deşi premierul Tăriceanu anunţase ca dată de creştere 1 noiembrie. Premierul Tăriceanu anunţa la 24 septembrie, la cea de-a treia rectificare bugetară, că revizuirea în sus a Produsului Intern Brut (PIB) de la 475 miliarde de lei la 505 miliarde de lei va aduce mai mulţi bani pentru investiţii în infrastructură. În realitate majoritatea fondurilor s-au dat pentru salarii. Astfel, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) beneficiază de 1.447 milioane de lei pentru salariile şi pensiile poliţiştilor, Ministerul Justiţiei beneficiază suplimentar de 714 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin sentinţe judecătoreşti de către magistraţi. De asemenea, Ministerul Public primeşte 142,6 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale câştigate în instanţe, iar Ministerul Afacerilor Externe are în plus 85,8 milioane de lei, cum altfel, pentru plata drepturilor salariale şi a bunurilor şi serviciilor aferente instituţiei. Numai la această rectificare totalul este de 2,3894 miliarde de lei.

FNI bagă AVAS pe deficit

Nu au fost uitaţi nici cei care au investit bani la FNI. Deşi în iulie Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) anunţa că va continua să facă plăţi pentru despăgubirea investitorilor de la Fondul Naţional de Investiţii (FNI) în funcţie de disponibilităţile băneşti, instituţia a făcut plăţi fiind pe minus. Până la 9 iulie, AVAS acordase plăţi în sumă de 80,58 mi­lioane de lei însă, potrivit datelor MEF, bugetul general consolidat al României înregistra în dreptul AVAS un deficit de 131 de milioane de lei. Între timp, despă­gu­birile au continuat, suma totală plătită ajungând la 12 septembrie de 214,7 mi­lioane de lei, din care 134,12 milioane de lei, daţi în ultimele două luni dinainte de data respectivă. Prăbuşirea FNI a adus pierderea economiilor pentru 300.000 de investitori, iar pagubele sunt estimate la 300 de milioane de lei.

Minerii, spaima bugetului

La data de 22 iunie, Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia, condusă de Marin Condescu, ameninţa cu greva gene­rală de la 1 august, dacă nu se rezolvă blocajul financiar în care se afla Socie­tatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Datoriile totale se ridicau la 268,1 milioane de lei, din care Regia Autonomă de Acti­vităţi Nucleare (RAAN) avea un total de 130 de mi­lioane de lei. Regia cumpără lignit de la SNLO pentru fi­liala Romag Termo, ce realizează prin termocentrala de la Halânga, de 200 MW, atât încălzirea în municipiul Drobeta Turnu-Severin, dar produce şi aburul industrial necesar realizării de apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă. Imediat după acest moment, în rectificarea bugetară din iulie, Vosganian a găsit 376 de milioane de lei pentru "sprijinirea producţiei de apă grea pentru reactoarele 3 şi 4", mai exact bani care au ajuns la RAAN ca apoi să plătească datoria către SNLO şi să stingă mânia minerilor. Tot în luna iulie, Guvernul a amânat executarea silită a Companiei Naţionale a Huilei (CNH), pentru şase luni, pasând astfel problema datoriilor de 1,48 miliarde de euro ale acesteia către viitoarea guvernare.

BANII PENTRU DACII - Titluri de stat pe zece luni

Guvernul a mai hotărât şi ca despăgubirea deponenţilor la CEC pentru achiziţia de autoturisme să înceapă din 30 octombrie, exact ziua de începere oficială a campaniei electorale. Termenul a fost devansat prin Ordonanţă de Guvern cu două luni.

Numărul beneficiarilor a crescut de la 37.462 de persoane la 37.478 deponenţi, iar suma alocată de la 759,784 milioane de lei la 760,625 milioane de lei. Vor primi aceste despăgubiri toţi cei care au depus sume la CEC până la data de 15 februarie 1992 pentru achiziţionarea unui autoturism. Mai mult, lista deponenţilor CEC care primesc despăgubiri pentru conturile deschise în vederea achizi­ţionării de autoturisme a fost extinsă astfel încât statul va despăgubi toate persoanele care au constituit depozite pentru achiziţionarea de maşini, indiferent de marca acestora. Entuziasmul Guvernului vine după ce Parlamentul a tărăgănat timp de patru ani un proiect legislativ întocmit de Partidul Conservator, principalii oponenţi ai proiectului fiind tocmai reprezentanţii guvernului liberal.

Avem bani
Modificarea termenului este determinată de faptul că, în luna octombrie, ca efect al colectării impozitelor şi taxelor la bugetul de stat, disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei statului înregistrează o creştere importantă, asigurând resursele necesare efectuării unui volum mai mare de plăţi ale serviciului datoriei publice guverna­mentale, potrivit Guvernului.

Legea iniţială pentru despăgubirea deponenţilor CEC prevedea că acoperirea financiară se va face prin acordarea de titluri de stat cu o maturitate între 1 şi 2 ani. Iniţial, titlurile de stat urmau să fie emise în două tranşe, prima având ca dată 21 decembrie 2007, iar a doua tranşă 21 ianua­rie 2008. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat, la sfârşitul lunii februarie că persoanele care au depus bani la CEC până în 1992 pentru achiziţia de autoturisme Dacia îşi vor primi banii într-o singură tranşă.

Astfel, prima emisiune de titluri urma să ajungă la maturitate cel mai devreme în 21 decembrie acest an. Numai că Guvernul a efectuat un artificiu şi a modificat data scadenţei emisiunii de titluri, astfel că România a reuşit performanţa de a avea titluri de stat de 10 luni. La 30 octombrie, Ministerul Economiei şi Finanţelor va răscumpăra titlurile, astfel încât deponenţii să îşi poată ridica banii de la cele 70 de sucursale CEC incluse în acest program. Pentru a intra în posesia sumelor reprezentând valoarea despă­gu­birii, deponenţii, mandatarii sau succesorii legali ai acestora vor prezenta în original livretul CEC, actul de identitate, documente de stare civilă, procura specială autentificată, certificatul de moştenitor şi alte documente legale, după caz.

Încălzirea, eterna problemă

Centralele electrotermice nemodernizate care lucrează cu randament scăzut, împreună cu reţelele de distribuţie a energiei termice care au pierderi mai pun şi ele la totalul pomenilor electorale 2,886 de miliarde de lei.

Guvernul, împreună cu autorităţile publice locale contribuie cu 1,43 miliarde de lei drept subvenţie pentru CET-uri, din care 728 de milioane de lei prin programul Termo­ficare – căldură şi confort, la care se adaugă 702 mi­lioane de lei de la primării. Dar nu numai ministerul lui David dă bani pentru încălzire, ci şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Conform notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern, ajutoarele pentru persoanele cu venituri reduse sunt de 447 de milioane de lei pentru energia termică furnizată în oraşe în sistem centralizat, 532,6 milioane de lei pentru încălzirea pe bază de lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi 476,5 mi­lioane de lei pentru gaze naturale. În total, 1,456 miliarde de lei, în creştere cu 384 de milioane de lei faţă de ajutoarele acordate anul trecut. Procentual, creşterea este de 35%. Mai mult, în acest caz, guvernanţii se încurcă în pomeni. Conform notei de fundamentare, creşterea cuantumului ajutoarelor la gaze naturale se va face într-o primă etapă cu aproximativ 18% pentru perioada noiembrie-decembrie 2008, reprezentând 12,5% scumpirea de gaze din 1 iulie şi alţi 5% de la 1 octombrie 2008.

În cea de-a doua etapă mai este prevăzută o altă scumpire de 10% la gaze naturale. Însă, deşi justifică creşterea ajutoarelor printr-o scumpire la gaze naturale din octombrie, în ultimele zile atât premierul Tăriceanu, cât şi ministrul Vosganian au declarat că preţul gazelor nu va creşte din octombrie. Astfel, autorităţile preferă să bage 2,8 miliarde de lei în ajutoare şi subvenţii în loc să modernizeze infrastructura energetică.

Transgaz, al doilea Fond Proprietatea

Cum Fondul Proprietatea nu este listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nici la trei ani de la înfiinţarea lui şi se întrevede o nouă amânare faţă de termenul de jumătatea lui 2009, autorităţile au transformat Transgaz într-un alt instrument de despăgubire, deşi prin lege FP exact pentru asta a fost constituit. Profitând de faptul că operatorul sistemului de transport al gazelor naturale este listat la BVB la data de 24 septembrie, 2,45% din acţiunile companiei au fost date unui număr de 440 de persoane care au avut proprietăţile abuziv confiscate de către regimul comunist. Conform ministerului, cei 440 de foşti proprietari primesc 288.728 acţiuni din cele 11,77 milioane ale transportatorului, cuantumul despăgubirilor fiind de 49,6 milioane de lei la valoarea bursieră din acea dată. Cele 440 de persoane deţin pachete de acţiuni cu o va­loare cuprinsă între 8.000 şi 490.000 de lei. Astfel, procentul de acţiuni tranzacţionate pe BVB a ajuns la 13%. Despăgubiţii, însă, au ieşit în pagubă cu 65 de lei pe acţiune, deoarece oferta MEF stabilea preţul unui titlu la 235,6657 lei, iar ieri o acţiune se tranzacţiona cu 171 de lei. Pierderea este de 28%.

Deficitul va exploda

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, speră ca deficitul bugetar din acest an să fie sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an electoral, deşi şi-ar fi dorit ca acesta să fie mai redus. "Riscurile unui derapaj bugetar le aflaţi de la Ministerul Finanţelor. Noi ştim că există acest risc. Sperăm ca deficitul să rămână sub 3%. Am fi vrut să fie mai mic, dar asta este. în ceea ce priveşte impactul, am luat măsurile necesare, iar de aceea politica monetară a fost mai strânsă, mai severă, pentru a atenua un asemenea impact", a declarat ieri guvernatorul BNR. În urma celei de-a treia rectificări bugetare, Guvernul a estimat că deficitul va fi de 2,3% din PIB.
Comisia Europeană ne avertiza încă din februarie că ar putea deschide procedura de deficit bugetar excesiv dacă acesta va trece de 3%. În plus, prognoza era că vom ajunge în acest ritm la un deficit bugetar de 3,7% în 2009.