Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Boții” și noile tehnologii au ajuns la performanțe deosebite și pot influența votul, dar și preferințele publicului pentru alegerile pe care oamenii le fac în materie de cumpărături, de alegere a evenimentelor la care participă, a grupurilor de prieteni etc. Deja se predau la facultățile de profil noile metode de manipulare, inclusiv în România, deși se discută intens, în ultimii ani, despre nevoia unei legislații care să interzică furtul de informații personale și folosirea lor pentru a crea profilul clientului căruia i se trimit oferte și mesaje personalizate care să-i influențeze alegerile.
„Boții” sunt folosiți frecvent în companiile care și-au înlocuit angajații de la call-center cu softuri capabile să preia cererile clienților și să le răspundă. Astfel de „boți” deja au intrat în contact cu majoritatea celor care au încercat să comunice măcar cu furnizorul de telefonie mobilă sau de energie electrică.
Problema este că oamenii încă nu înțeleg cât de mult se intră în viața lor personală și cum funcționează acești „boți” atunci când sunt folosiți pentru a le influența preferințele și alegerile. În campaniile electorale, „boții” sunt programați astfel încât să transmită mesaje care se adresează unui anumit profil psihologic al fiecărui „client” - în acest caz fiind vorba despre votanți.
Ceea ce încă nu înțeleg consumatorii de internet și de telefonie mobilă este faptul că absolut tot ce spun sau scriu este folosit pentru a se face profilul, iar pe baza datelor culese prin noile tehnologii se generează reclame sau mesaje care se adresează preferințelor predilecte ale persoanei.
Pe acest sistem se bazează e-Marketingul, comunicarea și publicitatea online, dar sunt generate, prin algoritmi, inclusiv sugestii de prieteni pe rețelele sociale sau de grupuri de prieteni în care sunt abordate subiecte predilecte din activitatea fiecărei persoane vizate.
La fel funcționează și mesajele „spam” trimise pe e-mail. Împotriva „spam-ului” s-au formulat multe luări de poziție, la nivel național și internațional, s-au propus modificări legislative care să pedepsească folosirea acestei metode, există unele mecanisme care blochează „spam-ul”, însă s-a ajuns la concluzia că din punct de vedere tehnic este imposibil să se mai lupte împotriva acestei tehnici care se susține prin tehnologii foarte performante și pot trece de filtre.
Citește pe Antena3.ro
Mai multe tipuri de ferme de click-uri
Jurnalul a explicat, cu ajutorul mai multor specialiști, cum funcționează acest sistem care înlocuiește, în mare măsură, marketingul clasic, dar și comunicarea și publicitatea. Există ferme de click-uri care pot transforma un banal site fără niciun cititor real într-o falsă publicație care poate arăta că primește milioane de cititori pe zi. Cifrele false sunt folosite pentru a vinde publicitate, iar până acum nu a existat niciun fel de reacție în piața din România de a stopa această practică.
Avertizam încă din februarie 2021 că statisticile false ale unor site-uri cu trafic artificial au început să conteze mai mult pentru companiile sau instituțiile publice care plătesc publicitate decât site-urile publicațiilor care au realmente un număr mare de cititori. Această practică nu se regăsește doar pe piața românească, ci este folosită la nivel internațional.
Ceea ce lipsește, pentru a opri acest fenomen, este un cadru legislativ care să nu le mai permită proprietarilor unor publicații online să cumpere trafic artificial și să folosească cifre false pentru a obține contracte de publicitate.
Oameni și mașini își dau mâna, pe noile „plantații” de activitate online, pentru a crește artificial traficul unor site-uri. Țări mai puțin dezvoltate economic se remarcă pe hărțile de trafic online, la numărul de accesări ale unor publicații și site-uri care astfel își cresc șansele de a obține profit din publicitate.
Pentru că roboții sunt mai ușor de depistat, la un audit serios, se folosesc angajați care au în fișa postului accesarea unor site-uri, pentru a crește numărul de cititori „reali”.
Este, practic, o nouă meserie care s-a dezvoltat, inclusiv în țara noastră, în ultimii ani, ca răspuns la nevoile unei piețe nereglementate legislativ. Sunt deja publicații care au investit peste 30.000 de dolari pe zi pentru trafic artificial, tocmai pentru că astfel se generează câștiguri din publicitate de cel puțin zece ori mai mari.
Astfel s-a creat și o nouă industrie – cea de generare a traficului artificial pentru diverse site-uri. Iar angajații din această nouă ramură economică sunt specialiști în domeniul IT, dar și oameni care nu au nevoie de pregătire specială, ce ar putea fi încadrați ca muncitori necalificați, alături de niște roboți creați special pentru aceste activități.
Contorizarea vizitelor pe o pagină de internet depinde, în mare măsură, de un server care înregistrează pixelii generați după un anumit timp de la accesarea respectivei pagini. Unele contoare de trafic au viteză mai lentă, deci vor înregistra accesările după mai multe secunde de la deschiderea paginii.
Metode de verificare, în publicitate
Publicitarii cer monitorizări acreditate, făcute de BRAT sau de SATI. Agențiile, mai ales, sunt interesate să aibă garanția că traficul publicațiilor este real, astfel încât reclamele clienților lor să ajungă realmente la publicul-țintă.
Analiza site-ului arată semne de trafic web fals. Creșterea bruscă a traficului este un prim semn. Dacă site-ul web primește în medie 100 de vizionări pe zi, iar într-o zi acesta ajunge brusc la 100.000, ar trebui să existe întrebări legate de creștere.
Un alt semn este faptul că toți vizitatorii unui site vin de pe același browser. Al treilea semn care trebuie să dea de gândit este faptul că pe site sunt doar vizite scurte și durata sesiunilor este foarte mică. Dacă vizitatorii nu petrec mai mult de câteva secunde pe respectiva pagină web, înainte de a părăsi pagina, acesta ar putea fi un semn al traficului fals.
„Boții” pot întreține discuții
Interacțiunea cu utilizatorul este un alt semn. Dacă site-ul solicită un număr mare de vizitatori unici, dar niciunul dintre articole nu este comentat sau rețelele de socializare au puține sau deloc interacțiuni, traficul web fals ar putea fi vinovatul. Dar și în acest caz există acum boții performanți care pot genera comentarii și pot întreține discuții, ca și cum ar fi persoane reale.
Toate aceste tehnologii sunt folosite deja în campaniile electorale și ar putea fi stopate, tot la un click distanță, dacă s-ar lua măsuri împotriva folosirii lor. Dar nimeni nu s-a gândit că votul românilor poate fi decis prin folosirea cu maximă iscusință a acestor tehnologii – ceea ce pare că s-a întâmplat duminică.
În cazul influențării votului, mecanismul preia informații despre fiecare votant, apoi îi generează mesaje cu îndemnul la vot, conform cu preferințele persoanei. Adică, dacă se detectează elemente specifice suveranismului, persoana primește, prin algoritmi, mesajul care-i poate influența votul.
