x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Canalul Dunăre – Bucureşti, tichie de mărgăritar

0
Autor: Alexandru Nastase 03 Noi 2008 - 00:00
Canalul Dunăre – Bucureşti, tichie de mărgăritar


Guvernul Tăriceanu, cel care nu a reuşit în patru ani să construiască prea mulţi kilometri de autostradă, a avizat de curând un proiect mamut de infrastructură: o cale navigabilă menită să "lege" Bucureştiul de Dunăre, Capitala urmând să devină port. Ca şi în cazul altor proiecte anunţate (autostrăzile Piteşti-Sibiu-Arad şi Ploieşti-Focşani-Iaşi, magistrala de metrou Drumul Taberei – Universitate, linia de tren urban Gara de Nord – Otopeni), pe vorbe totul este cum nu se poate mai simplu: jumătate de miliard de euro şi lucrări care să dureze maxim trei ani şi gata canalul.



Începutul s-a făcut cu stângul: licitaţia pentru studiul de fezabilitate se face, dacă nu apare ceva neprevăzut, abia la mijlocul acestei luni. Presupunând că proiectul se va pune în practică, trebuie spus că prezintă numeroase dezavantaje.

În luna septembrie, ministrul transporturilor Ludovic Orban a prezentat ideea canalului Dunăre-Bucureşti în cadru festiv, la guvern, lui Călin Popescu Tăriceanu. În viziunea lui Orban şi a unei "armate de specialişti" prezenţi aduşi la Palatul Victoria, Bucureştiul se poate dezvolta mult mai rapid dacă va deveni port la Dunăre. Trebuie să reluăm mai vechea idee a unui canal care să lege Capitala de Olteniţa, cel mai probabil prin amenajarea complexă a cursului inferior a râului Argeş, a arătat ministrul Transporturilor. Presa a preluat cu entuziasm ideea, prezentând şi motive ce ar face investiţia extrem de utilă: 20 de milioane de tone de marfă transportate în fiecare an, irigaţii pentru partea centrală a Bărăganului, curent electric, reducerea pericolului de inundaţii pentru 30.000 de hectare de teren agricol, 11 localităţi şi peste 6.500 de gospodării. Proiectul de 73 de kilometri a fost dat din grija Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile în cea a Ministerului Transporturilor. Potrivit lui Orban, 8.000 de muncitori ar fi suficienţi pentru finalizarea canalului, jumătate faţă de anii ’80. Ministrul a anunţat triumfalist ecluze ce ar genera aproximativ 75 GWh/an, energie ce ar putea alimenta zeci de localităţi.

FOARTE MULTE PUNCTE SLABE
Guvernanţii au fost însă surzi la argumentele "contra", susţinute în şedinţa de la Palatul Victoria de fostul preşedinte Ion Iliescu. În anii ’80, din postura de director al Consiliului Naţional al Apelor, Iliescu a mai dat o dată aviz negativ proiectului, enumerând foarte multe motive. "Nu există raţiune economică pentru un asemenea canal, nu există activitate economică atât de intensă, nu există mărfuri care să fie transportate, nu există trafic", a argumentat fostul preşedinte.

PRIORITĂŢILE SUNT ALTELE
Iliescu spune că, în momentul de faţă, Bucureştiul este legat prin căi ferate şi şosele de trei porturi dunărene (Olteniţa, Giurgiu şi Călăraşi). Camioanele şi trenurile transportă în fiecare zi mărfuri înspre şi dinspre Capitală. "Deşi există o teorie conform căreia transportul pe apă este cel mai ieftin, camionul şi trenul sunt cu mult mai practice. Ambele ajung atât în port, chiar lângă vapoare, cât şi în fabrica, depozitul, magazinul sau, mă rog, locul unde este nevoie de marfă. Ambele presupun o singură încărcare şi o singură descărcare, exact la destinaţie, ceea ce economiseşte timp, forţă de muncă, bani. Vă dau un exemplu similar: canalul Bega, construit pe vremea împărătesei Maria Teresa la Timişoara, pentru fabrica de zahăr. Canalul nu a mai fost folosit pentru transport după apariţia camionului, pentru că vehiculul era mult mai practic decât navele," argumentează Iliescu.

Al doilea motiv: Dunărea este în prezent foarte puţin folosită în sectorul românesc, iar activităţile din porturi sunt foarte puţine. Nici turismul nu stă prea grozav. Puţinele nave de croazieră cu turişti din Vestul Europei nu au unde şi nici de ce să oprească pe malul românesc. "Ce le poţi arată turiştilor în oraşele româneşti de la Dunăre? Nu există hoteluri, nu există restaurante, nu există mai nimic. Nici autorităţile şi nici investitorii nu au construit prea multe în zona Dunării. Nici la Călăraşi, nici la Giugiu, pe nicăieri. Investiţiile în infrastructură turistică ar fi fost de mare folos Bucureştiului. Gândiţi-vă că în momentul de faţă, la sfârşit de săptămână, toată lumea pleacă spre munte, pentru că acolo există hoteluri, există distracţii. Cum ar fi fost dacă exista aşa ceva şi la Dunăre? Foarte mulţi oameni ar fi preferat să meargă în timpul liber acolo, pentru tot felul de activităţi. Traficul ar fi fost mai bun, aglomeraţia ar fi fost mult mai mică", explică fostul preşedinte. Cum aceste lucruri nu s-au realizat şi nici nu există prea multe proiecte în acest sens, e greu de crezut că turismul va înflori o dată cu investiţia la canalul Dunăre-Bucureşti.

Al treilea contraargument al lui Iliescu: râul Argeş, un curs de apă extrem de capricios şi imprevizibil. Argeşul are debitul inegal. Înregistrările au arătat un debit minimum de 10 metri cubi pe secundă, dar şi unul maximum de 1.000 de metri cubi pe secundă. În perioada interbelică, o viitură venită pe Argeş a inundat oraşul Olteniţa. Râul este şi un mare cărăuş. Aluviunile sale (circa 4 milioane de tone anual) ar colmata foarte rapid toate celelalte amenajări hidrotehnice care s-ar realiza pe cursul apei. Asta ar face ca anual să cheltuiască nejustificat de mulţi bani pentru decolmatarea acestora. Apele Argeşului inferior sunt infectate din cauza faptului că Bucureştiul nu are staţie de epurare a apelor uzate. "Închipuiţi-vă în ce condiţii se va lucra, condiţii foarte grele, de infecţie. Mirosul insuportabil şi calitatea precară a apelor se face simţită şi în zona oraşului Călăraşi. Bucureştiul este un mare consumator de apă, cea mai mare parte provenind din Argeş. Sigur, acum s-a mai redus cosumul din cauza închiderii unor fabrici, dar volumul de apă este imens şi toată ajunge, nefiltrată, necurăţată, netratată, înapoi în Argeş. Lucrarea la acest canal nu trebuie începută, nici măcar gândită, până când Bucureştiul nu va avea o staţie de epurare," este de părere Ion Iliescu. În aceste condiţii, pentru multă vreme, canalul Dunăre-Bucureşti va rămâne o tichie de mărgăritar pe capul chel al României.

PRIMA IDEE, ÎN SECOLUL XIX
Ideea Canalului Dunăre-Bucureşti a apărut prima dată la jumătatea secolul al XIX-lea. Încă din 1864, un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris transmitea la Bucureşti că un grup de capitalişti francezi propunea canalizarea Dâmboviţei "de la Bucureşti şi chiar mai sus spre Olteniţa", precum şi "înfiinţarea unei campanii de navigaţie". Un proiect a apărut în 1880 când inginerul Nicolae Cucu a realizat o schiţă-proiect pentru o cale navigabilă Bucureşti-Olteniţa. În 1929, Parlamentul a adoptat legea privind construirea unui canal care să transforme Capitala în port la Dunăre. Potrivit acestui proiect, Bucureştiul trebuia să aibă în maximum cinci ani două porturi, situate în estul şi sudul oraşului, respectiv în localităţile Glina şi 1 Decembrie. Recesiunea economică din anii ’30 face însă uitat proiectul. Inginerul Dorin Pavel a realizat, înainte de Al Doilea Război Mondial, proiectul unui canal Bucureşti-Olteniţa, care consta din portul aval de abator şi un canal săpat paralel cu Dâmboviţa până la Budeşti. De acolo canalul urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Olteniţa. În total în proiect erau şase ecluze de câte 6,5 m înălţime pentru vasele de 1.000-2.000 tone. Proiectul prezentat regelui Carol al II-lea a fost apreciat ca bun, dar s-a amânat pentru ca fondurile să servească rectificării Căii Victoriei şi construcţiei Palatului Regal (actualul Muzeu Naţional de Artă). A urmat războiul şi proiectul nu s-a mai executat.

MARE CTITORIE A ANILOR ’80

Ideea a fost repusă în discuţie în anii ’80. Nicolae Ceauşescu a comandat un proiect Ministerului Transporturilor, iar acesta l-a întocmit. În 1984, la o şedinţă a Comitetului Politic Executiv, au fost chemaţi reprezentanţii Ministerului Transporturilor, dar şi experţii de la Ape. Subiectul a fost prezentat de cei de la Transporturi ca o cucerire a tehnicii şi o necesitate pentru Bucureşti. La mai bine de 20 de ani distanţă, puţinii supravieţuitori ai suitei lui Ceauşescu lansează ipoteza conform căreia dictatorul era preocupat că se finalizau lucrările la canalul Dunăre-Marea Neagră. Ce urma să se întâmple cu utilajele, inginerii, muncitorii care lucraseră calea navigabilă din inimă Dobrogei? Toate acestea putea fi folosite la un nou canal, între Dunăre şi Bucureşti. Ministerul Transporturilor a venit cu ideea amenajării cursului Argeşului inferior şi transformării lui în canal navigabil. Singurii care s-au opus au fost cei de la Consiliul Naţional al Apelor. Argumentele? Aceleaşi ca şi astăzi. Lipsa oricărui fundament economic. După prezentarea părerilor "contra", şedinţa a fost suspendată. Lucrările au început în 1986, fiind oprite după decembrie 1989. După Revoluţie s-a furat aproape totul pe fostul şantier, funcţional mai fiind astăzi doar barajul de la Mihăileşti, în vestul Bucureştiului.

Zero lei pentru canalul lui Orban

Bugetul de stat pe anul viitor nu prevede nici un ban pentru proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, anunţa în primăvară că finalizarea lucrărilor la Canal ar costa cam 450 de milioane de euro, iar PNL şi-a trecut proiectul în programul de guvernare pentru perioada 2009-2012.

E adevărat, la capitolul "Proiecte în pregătire, fără finanţare". Dacă în urmă cu câteva luni Ludovic Orban anunţa trei variante de finanţare pentru finalizarea proiectului ceauşist, adică bani de la bugetul de stat, bani de la Uniunea Europeană sau concesionare către firme private, acum ministrul spune că s-a oprit la ultima variantă.

"Am discutat cu firme germane, olandeze şi franceze care s-au arătat interesate de proiect", a declarat Orban. Concesiunea ar trebui să se facă pentru 30-35 de ani, firma concesionară urmând să execute lucrarea, să administreze canalul şi să încaseze pe această perioadă toate veniturile, adică taxele portuare şi pe cele de tranzitare, şi să-i revină un procent din energia electrică pe care ar furniza-o hidrocentrala în patru trepte care ar urma să fie cons­truită pe canal.

LUCRĂRILE VOR ÎNCEPE ANUL VIITOR
Orban susţine că lucrările de finalizare a canalului ar putea să înceapă în a doua jumătate a anului viitor, dar în momentul ăsta nu este realizat nici studiul de fe­za­bilitate. Până la 15 noiembrie, ministerul va lansa licitaţia pentru el, spune Orban, justificând şi lipsa prevederilor din bugetul de stat. "Am nevoie de studiul de fezabilitate ca să aloc bani pentru un proiect", explică ministrul. Ludovic Or­ban crede că investiţia este justificată pentru că traficul pe Dunăre creşte, po­trivit tuturor estimărilor, iar Canalul va lega Capitala României de Coridorul paneuropean 7.

ADVERSARII SUNT DIN ALTE PARTIDE

Orban nu se plânge că ar fi avut piedici din partea premierului Tăriceanu când a propus reluarea investiţiei, ci spu­ne că adversarii au apărut din alte zone. "Cel care s-a opus a fost Ion Iliescu. Şi-a păstrat opinia pe care a avut-o acum 28 de ani, când era director la Ape şi nu a vrut să avizeze proiectul pe motiv că traficul nu justifică investiţia. Dar datele s-au schimbat radical de atunci. Bu­cu­reştiul s-a dezvoltat exploziv, iar traficul poate depăşi cu mult estimările", a spus ministrul transporturilor. (Monica Iordache Apostol)

"Nu există raţiuni de nici un fel"

La aproape 25 de ani de la refuzarea primului proiect al Canalului Dunăre-Bucureşti, Ion Iliescu se opune în continuare ideii. Preşedintele de onoare al PSD a fost invitat atât în 1984 la CC, când s-a propus începerea lucrărilor la canal, cât şi în septembrie 2008 la Palatul Victoria, când Ludovic Orban i-a prezentat lui Călin Popescu Tăriceanu ideea reluării construcţiilor.

Fostul preşedinte este de părere că şi atunci, şi acum foarte mulţi din cei prezenţi nu au înţeles prea bine situaţia. "În şedinţa din anii ’80, toţi mi-au ascultat argumentele şi nimeni nu m-a combătut. Au tăcut, pentru ca apoi să-i dea dreptate lui Ceauşescu în momentul când a decis începerea proiectului. La fel s-a întâmplat şi în urmă cu o lună şi jumătate, când, de asemenea, la întâlnirea de la Guvern, am prezentat motivele pentru care nu sunt de acord cu acest proiect. Este o pierdere totală de timp, de bani şi de energie, care nu va aduce nici un beneficiu. Dacă se doreşte dezvoltarea zonei din sudul Bucureştiului, priorităţile sunt cu totul altele. Motivele sunt foarte simple, le-am prezentat celor de la Guvern şi sunt dezamagit că nu au înţeles. Mă aşteptam ca măcar Călin Popescu Tăriceanu să înţeleagă şi să îmi dea dreptate, având în vedere profesia lui de bază.

"PRIORITĂŢILE SUNT ALTELE"
Argumentele se referă la faptul că Dunărea nu este nici pe departe un fluviu circulat, care să aibă nevoie de un asemenea proiect. În al doilea rând, Bucureştiul are deja trei porturi la Dunăre: Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi, de care este legat atât prin căi rutiere, cât şi prin căi ferate. Probabil că în viitor zona metropolitană a Bucureştiului va ajunge până la Dunăre, extinderea ur­mând să se facă pe modelul marilor oraşe ale Europei şi ale lumii. Transportul pe fluviu este redus în sectorul românesc, comparativ cu ce se întâmplă în Europa centrală. Chiar şi turismul este aproape inexistent. Navele cu turişti nu opresc în porturile româneşti, pentru că aceştia nu au ce vedea. Localităţile sunt sărace, iar acolo unde lucrurile nu stau rău, de exemplu, la Turnu Severin, nu au ce vedea. Din port se ajunge întâi în şantierul naval şi abia apoi în oraş. Nu în ultimul rând, nu trebuie să omitem capriciosul râu Argeş. Îmi aduc aminte de o viitură pe Argeş în anii ’80 care a smuls o dragă, utilaj imens, şi a proptit-o de mal. A făcut-o efectiv pilaf. Aceasta este forţa Argeşului, iar cei care cred că amenajând râul îl vor îmblânzi nu ştiu ce spun. Dacă acea dragă, un utilaj complex şi greu, a fost efectiv smulsă, închipuiţi-vă ce se va întâmpla la viituri cu navele de pasageri şi de marfă despre care noii proiectanţi ai canalului spun că îl vor tranzita şi cu porturile care vor fi amenajate", a spus Ion Iliescu.
Citeşte mai multe despre:   special,   iliescu,   bucuresti,   orban,   transporturilor,   ministrul,   proiectul,   proiect,   argeş,   dunăre,   canalul,   canal,   ion,   bucurestiul

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...
Serviciul de email marketing furnizat de