Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Moldova, Mănăstirea Secu şi intreaga noastră Biserică sunt in sărbătoare. De astăzi, avem un nou sfănt romăn: Mitropolitul Varlaam, pe care il vom prăznui la 30 august.
Moldova, Mănăstirea Secu şi intreaga noastră Biserică sunt in sărbătoare. De astăzi, avem un nou sfănt romăn: Mitropolitul Varlaam, pe care il vom prăznui la 30 august.
Despre Mitropolitul Varlaam a auzit probabil oricare elev care a fost atent la orele de limba romănă cănd s-a predat lecţia despre importanţa primelor tipărituri in limba noastră. "Cazania lui Varlaam", tipărită la 1643, a avut un rol deosebit in răspăndirea culturii in toată suflarea romănească. Nici istoricii literaturii, nici cei bisericeşti nu trec cu vederea rolul ierarhului cărturar care a cules şi tradus scrieri străine pentru a realiza Cazania.
CERCETARE. Se pune intrebarea: iubitor de cultură a fost, dar era necesar să fie numit şi sfănt? Pentru aceasta, la 350 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, o comisie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Romăne a studiat viaţa şi activitatea lui pentru a constata vrednicia şi sfinţenia. Se cunoaşte acribia şi zgărcenia cu care Biserica noastră trece pe cineva intre sfinţi. Lucrurile se petrec astfel pentru a nu se face erori, tipicul după care se constată sfinţenia fiind urmărit indeaproape şi cu minuţiozitate. Verdictul este dat de evidenţe de necontestat: să fi fost ortodox, să fi lucrat la promovarea credinţei, iar faptele făcute in viaţă să aibă urmări pozitive cu prelungire după moartea sa, să fi făcut minuni in viaţă sau după, să fi rămas in amintirea urmaşilor drept o prezenţă luminoasă, oamenii cinstindu-i cu evlavie memoria, iar trupul, la deshumare, să fie găsit neputrezit, osemintele de o culoare şi un parfum frumoase, care să indemne la pietate.
VIAŢA. Varlaam provenea dintr-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), numele său de mirean fiind Vasile Moţoc. Născut in jurul lui 1580, el a intrat de tănăr la Mănăstirea Secu, ajungănd egumen. Cunoscător al limbilor slavă, greacă şi latină, s-a indeletnicit cu traducerea de cărţi duhovniceşti necesare slujbelor bisericeşti şi invăţăturii de credinţă. A fost ales stareţ la Mănăstirea Dragomirna, iar in 1632, cănd mitropolitul Atanasie Crimca al Moldovei a murit, Varlaam a fost numit in această funcţie. Â
ACADEMIE. La indemnul său, domnitorul Vasile Lupu a infiinţat prima tipografie la Iaşi cu meşteri aduşi din Kiev. Tot el l-a sfătuit pe domnitor să infiinţeze prima academie umanistă la Iaşi, unde se predau teologia, filosofia, gramatica, retorica, dialectica, geometria, astronomia şi muzica, dreptul şi limbile slavonă, latină, greacă şi romănă. A fost bun prieten cu ierarhul Petru Movilă. Fapt unic in istoria Bisericii noastre, Varlaam a candidat la postul de Patriarh Ecumenic la Constantinopol in 1639. L-a hirotonit pe Paisie de la Mănăstirea Galata, care ulterior a ajuns patriarh al Ierusalimului. Cărţile sale de suflet au avut un ecou important şi intre credincioşii din Ardeal, tipăriturile sale circulănd şi peste munţi. Lui Ilie Iorest, mitropolitul Ardealului, inlăturat din scaun de calvini, Varlaam i-a dat o scrisoare de recomandare pentru ca acesta să ceară ajutor de la Ţarul Rusiei (1645). La 1653, mitropolitul Varlaam s-a retras din fruntea Bisericii moldovene şi a trăit ultimii patru ani de viaţă in linişte şi rugăciune la Mănăstirea Secu. Toată agoniseala şi-a lăsat-o prin testament acestei mănăstiri. Dar cel mai de preţ testament il constituie zestrea de carte tipărită sub ingrijirea sa, roadele iniţiativelor sale cărturăreşti fiind nu doar culturale, ci şi duhovniceşti. Pentru acestea toate, Biserica l-a declarat sfănt.
Despre Mitropolitul Varlaam a auzit probabil oricare elev care a fost atent la orele de limba romănă cănd s-a predat lecţia despre importanţa primelor tipărituri in limba noastră. "Cazania lui Varlaam", tipărită la 1643, a avut un rol deosebit in răspăndirea culturii in toată suflarea romănească. Nici istoricii literaturii, nici cei bisericeşti nu trec cu vederea rolul ierarhului cărturar care a cules şi tradus scrieri străine pentru a realiza Cazania.
CERCETARE. Se pune intrebarea: iubitor de cultură a fost, dar era necesar să fie numit şi sfănt? Pentru aceasta, la 350 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, o comisie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Romăne a studiat viaţa şi activitatea lui pentru a constata vrednicia şi sfinţenia. Se cunoaşte acribia şi zgărcenia cu care Biserica noastră trece pe cineva intre sfinţi. Lucrurile se petrec astfel pentru a nu se face erori, tipicul după care se constată sfinţenia fiind urmărit indeaproape şi cu minuţiozitate. Verdictul este dat de evidenţe de necontestat: să fi fost ortodox, să fi lucrat la promovarea credinţei, iar faptele făcute in viaţă să aibă urmări pozitive cu prelungire după moartea sa, să fi făcut minuni in viaţă sau după, să fi rămas in amintirea urmaşilor drept o prezenţă luminoasă, oamenii cinstindu-i cu evlavie memoria, iar trupul, la deshumare, să fie găsit neputrezit, osemintele de o culoare şi un parfum frumoase, care să indemne la pietate.
VIAŢA. Varlaam provenea dintr-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), numele său de mirean fiind Vasile Moţoc. Născut in jurul lui 1580, el a intrat de tănăr la Mănăstirea Secu, ajungănd egumen. Cunoscător al limbilor slavă, greacă şi latină, s-a indeletnicit cu traducerea de cărţi duhovniceşti necesare slujbelor bisericeşti şi invăţăturii de credinţă. A fost ales stareţ la Mănăstirea Dragomirna, iar in 1632, cănd mitropolitul Atanasie Crimca al Moldovei a murit, Varlaam a fost numit in această funcţie. Â
ACADEMIE. La indemnul său, domnitorul Vasile Lupu a infiinţat prima tipografie la Iaşi cu meşteri aduşi din Kiev. Tot el l-a sfătuit pe domnitor să infiinţeze prima academie umanistă la Iaşi, unde se predau teologia, filosofia, gramatica, retorica, dialectica, geometria, astronomia şi muzica, dreptul şi limbile slavonă, latină, greacă şi romănă. A fost bun prieten cu ierarhul Petru Movilă. Fapt unic in istoria Bisericii noastre, Varlaam a candidat la postul de Patriarh Ecumenic la Constantinopol in 1639. L-a hirotonit pe Paisie de la Mănăstirea Galata, care ulterior a ajuns patriarh al Ierusalimului. Cărţile sale de suflet au avut un ecou important şi intre credincioşii din Ardeal, tipăriturile sale circulănd şi peste munţi. Lui Ilie Iorest, mitropolitul Ardealului, inlăturat din scaun de calvini, Varlaam i-a dat o scrisoare de recomandare pentru ca acesta să ceară ajutor de la Ţarul Rusiei (1645). La 1653, mitropolitul Varlaam s-a retras din fruntea Bisericii moldovene şi a trăit ultimii patru ani de viaţă in linişte şi rugăciune la Mănăstirea Secu. Toată agoniseala şi-a lăsat-o prin testament acestei mănăstiri. Dar cel mai de preţ testament il constituie zestrea de carte tipărită sub ingrijirea sa, roadele iniţiativelor sale cărturăreşti fiind nu doar culturale, ci şi duhovniceşti. Pentru acestea toate, Biserica l-a declarat sfănt.
