Nici acum nu au primit tranșa a treia de bani unii dintre beneficiari, dar nici nu le răspunde nimeni la întrebări. Ultima promisiune este că vor primi întreaga sumă restantă cu tranșa a patra din ajutor până la finalul anului, dar nimic nu e clar. De asemenea, nicio autoritate de control nu verifică dacă operațiunile au fost făcute corect și nici unde sau din ce cauză s-au produs blocajele.
Înainte de Crăciun, românii săraci speră că vor primi banii pe „cardurile sărăciei”, așa cum li s-a promis. Unii nu au primit încă tranșele anterioare, deși anunțurile oficiale i-au asigurat că toți cei care au intrat mai târziu în posesia cardurilor vor avea sumele restante în cel mai scurt timp.
Încă din vară am căutat beneficiari care nu și-au primit banii la timp, pentru a putea înțelege problemele acestui program eșuat. În luna noiembrie am stat de vorbă cu un pensionar din județul Dâmbovița care a observat că vecinii lui au primit cardul în același timp cu el, dar după prima alimentare a cardului, el a fost „sărit” la etapa a doua și a mai primit suma de 250 de lei doar atunci când ceilalți au avut pe card a treia alimentare.
A sunat la firma care s-a ocupat de distribuirea cardurilor și de alimentarea lor cu bani, dar de la call-center i s-a spus că trebuie să aștepte, pentru că a ajuns la el cardul mai târziu, deci și banii vor veni cu același decalaj.
Oamenilor li se spune că nu înțeleg ei mecanismul
Unii dintre beneficiari au observat că se joacă „alba-neagra” cu banii de pe carduri, dar nu-i ascultă nimeni. „Vecinii mei au trei tranșe de bani pe card, eu am doar două. Mi-au băgat banii la început și a treia tranșă, dar nu mi-au băgat-o pe a doua”, spune domnul Iosif. Același lucru a-ncercat să-l explice și unei angajate a firmei, care a răspuns la numărul de telefon al call-center-ului, dar i s-a spus că de fapt nu înțelege el care e procedura. „Dumneavoastră nu aveți de unde să știți cine a primit banii și la ce dată. V-a venit mai târziu cardul și nu primiți toți banii din urmă odată, ci la două luni”, a fost explicația venită de la call-center, prin telefon, deși omul încerca să explice că știe foarte bine situația vecinilor lui care până la momentul respectiv (jumătatea lunii noiembrie) aveau pe carduri 750 de lei, adică trei alimentări, iar el - două, deși primiseră cardurile în același timp. Totuși, pentru doamna de la call-center pensionarul nu a fost suficient de convingător, iar el trebuie să creadă ce îi spune o persoană cu autoritate, nicidecum ce spun vecinii care deja au făcut cumpărături din cele trei alimentări ale cardului. În aceeași situație sunt și alți români săraci, care nu știu de la cine pot primi răspunsuri.
Lanțul tăcerii profunde în ministere
Nici cei doi miniștri care ar trebui să știe cum se fac aceste alimentări ale cardurilor, respectiv Marius Budăi, ministrul Muncii, și Marcel Ioan Boloș, nu ne-au dat vreo explicație referitor la această situație. Firma care a distribuit și a alimentat aceste carduri în județul Dâmbovița nu a răspuns la întrebările noastre formulate clar, ci a dat un răspuns probabil standard: „Alături de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene facem analize periodice ale întregului portofoliu de carduri acordate în cadrul programului «Sprijin pentru România», astfel încât să putem realiza încărcarea din urmă a cardurilor pentru beneficiari care au devenit eligibili mai târziu, care au intrat în posesia cardurilor mai târziu sau care, din diverse alte motive, nu au primit la timp tranșa cuvenită. Astfel, orice tichet cuvenit neîncărcat face obiectul analizei minuțioase a emitentului și validării Ministerului și se va încărca până la finalul anului”, ne-a răspuns la solicitare firma Edenred, pe 25 noiembrie. De fapt, lista de întrebări era mult mai lungă, dar nici acum nu am primit răspunsurile. De atunci au mai trecut trei săptămâni, iar pensionarul tot nu și-a primit banii din urmă.
Autoritățile de control nu verifică blocajele
Banii s-au blocat undeva între MIPE și firmele care au distribuit cardurile, dar nu a existat niciun fel de control din partea niciunei instituții, pentru a se lua urma sumelor care nu au fost trimise către beneficiari. A fost haos general încă de la începutul acestui program care ar fi trebuit să-i ajute pe românii cu venituri mici, însă niciun reprezentant al statului nu a dorit să verifice circuitul banilor, pentru a rezolva problemele sau pentru a descoperi eventualele nereguli.
Cei care nu și-au primit banii la timp, dar nici nu au știut cum să verifice cardurile au fost adesea umiliți, neputând plăti cumpărăturile. Dar câștigători ai acestui program există. Mai ales marile lanțuri de magazine au beneficiat de programul „Sprijin pentru România”, prin contractele încheiate cu cele trei companii care s-au ocupat de carduri.
Pentru Guvernul României nu a contat câți români nu-și vor putea face cumpărăturile cu aceste sume oricum derizorii, dacă sunt nedeplasabili și locuiesc în mediul rural, obiectivele reale ale programului, așa cum reies din rezultate, fiind creșterea gradului de digitalizare, eliminarea plăților cu bani cash, chiar și în zonele rurale unde nu sunt magazine cu POS și nici bancomate, și creșterea vânzărilor pentru marii retaileri
O evaluare a programului pe criterii standard, legate de cifre, va arăta că „Sprijin pentru România” e un mare succes și a adus doar beneficii, inclusiv reducerea șomajului, dacă se vor analiza doar unii indicatori: au crescut vânzările marilor magazine și au fost făcute noi angajări, pe posturi de experți în IT și pentru call-center.