Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Culturii a alocat fonduri și Institutul Național al Patrimoniului a făcut licitația pentru reparații, încă din septembrie 2022, dar până acum nu au început lucrările, din cauza birocrației. Între timp, tavanul castelului s-a degradat atât de mult, încât plouă în interior și angajații au pus găleți în care adună apa. Dacă lucrările vor începe la jumătatea lunii ianuarie, după sărbători, e foarte posibil să se producă și mai multe daune.
La 1 martie 2007, castelele Peleș şi Pelişor au reintrat în posesia Regelui Mihai I, dar acesta a decis ca domeniul regal de la Sinaia să rămână în administrarea statului român. Ministerul Culturii trebuie, astfel, să investească și în reparațiile necesare pentru aceste clădiri de patrimoniu, nu doar să ofere personalul pentru muzeu.
Statul român plătește Casei Regale a României și chirie pentru castelul Peleș, circa 72 de mii de lei pe an. Dar suma se justifică, mai ales pentru că Peleșul primește aproximativ un milion de turiști din întreaga lume, în fiecare an.
Prin protocolul încheiat cu Casa Regală a României, în anul 2010 și reînnoit în anul 2012, statul român, reprezentat de Ministerul Culturii, și-a asumat obligația ca pe perioada în care va administra Muzeul Național Peleș să investească în lucrări de punere în siguranță și punere în valoare a Complexului Peleș prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, având ca sursă de finanțare Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Institutul Național al Patrimoniului este instituția abilitată să finanțeze și să urmărească execuția acestor lucrări de restaurare și conservare.
În anul 2010, autoritățile române au vrut să cumpere domeniul Peleș de la Casa Regală pentru 30 de milioane de euro, însă planurile nu s-au mai putut pune în aplicare, din cauza crizei economice. Astfel, Peleșul a ajuns să fie neglijat de stat, iar alocarea fondurilor pentru reparațiile necesare a venit prea târziu, înainte de a putea preîntâmpina deteriorarea acoperișului și astfel a obiectelor de patrimoniu din interior, peste care acum deja plouă.
Terasele aproape se prăbușeau înainte de renovare
Abia la începutul lunii noiembrie 2021 s-a anunțat alocarea fondurilor necesare pentru a fi începute lucrările de restaurare ale castelului Peleș, după o lungă perioadă în care turiştii au semnalat starea avansată de degradare în care se află acest monument.
Primul proiect pentru care s-au lansat licitațiile a vizat spaţiile exterioare ale castelului, unde s-a stabilit că era necesară o intervenţie urgentă pentru refacerea teraselor aflate în pericol de prăbuşire. Unele ajunseseră să stea sprijinite cu stâlpi de susţinere din lemn - o intervenţie rudimentară şi ieftină, dar care a salvat ansamblul de la prăbuşire. Valoarea lucrărilor de consolidare și restaurare a fost de 955.769,75 lei, fiind executate într-un an.
Din această primă alocare bugetară s-au finanțat lucrările de consolidare a porţiunilor de zid prăbuşit al Terasei Fântânii lui Adonis, refacerea zidăriei din piatră, a pavajelor, curăţarea şi tratarea tuturor elementelor din piatră cu remontarea acestora pe poziţiile iniţiale, consolidarea coloanelor fântânii centrale şi a coloanelor foişorului la Terasa cu busturi şi refacerea gazonului. După parcurgerea tuturor procedurilor birocratice, abia la începutul lunii iulie 2022, Institutul Național al Patrimoniului, parte din Ministerul Culturii, a scos la licitație studiul de fezabilitate și proiectarea pentru consolidarea și refacerea teraselor castelului Peleș.
Apa se strânge cu ligheane și găleți
Între timp, a cedat acoperișul, fiind nevoie de reluarea unor proceduri lungi de achiziții, care au durat doi ani. Birocrația care, teoretic, protejează clădirile de patrimoniu, prelungește timpul de reparație cu cel puțin doi ani, pentru că presupune realizarea de studii și documentări aprofundate.
Doar departajarea ofertelor la licitații durează circa 8 luni. Apoi, studiile de fezabilitate se fac în cel puțin un an, timp în care acoperișul deja fisurat poate ajunge să cedeze și să provoace distrugeri imposibil de recuperat ulterior.
În această fază a ajuns Peleșul acum, când singurul lucru pe care îl pot face angajații este să pună găleți și ligheane sub tavan, pentru a strânge o parte din apă, la fiecare ploaie sau ninsoare. Pentru a se ajunge efectiv la lucrările de reabilitare a acoperișului castelului, este nevoie de: „Elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții conform temei de proiectare; – Elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; – Verificarea tehnică a documentațiilor; – Elaborarea documentațiilor necesare pentru obținerea avizelor și acordurilor ce se vor stabili prin Certificatul de urbanism și a actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, inclusiv obținerea avizelor” etc. Fiecare dintre aceste documente înseamnă câteva luni de așteptare.
S-a așteptat până au apărut găuri
Pe 25 septembrie 2023, Institutul a lansat licitațiile pentru execuția lucrărilor de intervenții în primă urgență și servicii de proiectare la acoperișurile monumentelor istorice Castelul Peleș (cod LMI PH-II-m-A-16696.01) și Castelul Pelișor (cod LMI PH-II-m-A-16696.02), după ce deja începuse să plouă în interior.
Deși se aplică procedura simplificată, fiind vorba despre lucrări de urgență, au mai trecut trei luni până s-au făcut pașii prevăzuți de procedurile din domeniul restaurării patrimoniului, iar iarna și sărbătorile legale vor prelungi demararea lucrărilor, până cel puțin la jumătatea lunii ianuarie, timp în care situația se agravează de la o zi la alta.
Bugetul alocat de Ministerul Culturii pentru restaurarea acoperișurilor castelelor Peleș și Pelișor este de aproximativ 1,7 milioane de euro, după ce s-a ajuns la degradare accentuată. Lucrările intră în procedura de „intervenții de urgență”, dar încă mai au de așteptat, din cauza birocrației.
Dacă lucrările de reabilitate a acoperișului s-ar fi făcut din timp, preventiv, nu s-ar fi ajuns nici la nevoia achizițiilor prin procedură de urgență, nici la costuri de 1,7 milioane de euro, nici la distrugerea obiectelor de patrimoniu din interior.
