Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile petroliere au obținut deja profituri suplimentare de 1,3 miliarde de euro și T&E solicită UE să implementeze o taxă pe profiturile excesive și să utilizeze fondurile pentru a sprijini europenii să devină mai puțin vulnerabili la viitoarele șocuri petroliere.
În urma atacului americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie, prețurile petrolului au crescut rapid. Până pe 23 martie, prețurile medii la pompă în UE ajunseseră la 2,06 euro pe litru pentru motorină și 1,89 de euro pe litru pentru benzină - o creștere de 0,49 de euro, respectiv 0,27 de euro. Umplerea unui rezervor de motorină de 55 de litri costa astfel cu aproape 27 de euro mai mult decât înainte de începerea conflictului și cu 15 euro mai mult pentru o mașină pe benzină
„Încă o dată, suferința șoferilor este câștigul companiilor petroliere. Companiile petroliere au toate motivele să mențină Europa dependentă de combustibilii fosili, deoarece ele sunt cele care beneficiază atunci când prețurile cresc. UE ar trebui să reintroducă impozitul pe profitul excesiv și să investească veniturile în electrificare și surse regenerabile, care vor rupe în sfârșit acest ciclu”.
Daniel Quiggin, consilier senior în politici publice T&E
Profiturile triple pentru rafinării în 2022 și suprataxă specială
Aceeași dinamică a fost observată și în 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, șoferii din UE plătind suplimentar pentru combustibili aproximativ 55 de miliarde de euro pe parcursul anului. Companiile petroliere - în special rafinăriile - nu au transferat doar costurile mai mari de producție, ci și-au extins și marjele, ceea ce a făcut ca profiturile rafinăriilor din UE să se tripleze în perioada 2021-2022.
În aceste condiții, în septembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de măsuri de urgență, inclusiv un regulament privind o „contribuție de solidaritate” temporară, aplicabilă companiilor din sectorul combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune și rafinării) care au înregistrat profituri excedentare. Taxa s-a aplicat profiturilor impozabile din anul fiscal 2022 (și/sau 2023) care au depășit cu mai mult de 20% media profiturilor anuale impozabile din perioada 2018-2021. Rata minimă a acestei contribuții de solidaritate a fost stabilită la 33% din profiturile care depășeau acest prag. Aceasta a fost o măsură de urgență pentru a redistribui profiturile-record ale companiilor energetice către gospodării și firme, afectate de creșterea prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Acest mecanism de impozitare a veniturilor suplimentare a generat aproximativ 28 de miliarde de euro între 2022-2023. Mecanismul există și ar trebui utilizat din nou, spune T&E.
Dacă actuale condițiile se mențin până la sfârșitul anului 2026, această analiză estimează că un profit excesiv ar fi generat pe întregul lanț de aprovizionare cu combustibili rutieri - 24 de miliarde de euro vor fi acumulate de rafinării și distribuitori care operează în mare parte în UE și 45 de miliarde de euro vor fi îndreptate către producătorii de țiței și națiunile producătoare de petrol, potrivit T&E.
Există și limitări
Marjele de rafinare pentru motorina europeană le-au depășit pe cele din alte regiuni ale globului, reflectând un deficit structural al capacității interne de rafinare. În schimb, marjele de benzină au fost mai reduse din cauza stocurilor mari din SUA și Europa, precum și a cererii sezoniere slabe. UE rămâne mai dependentă structural de motorină decât de importurile de benzină. Având în vedere că aproximativ 20% din motorina Europei este importată, aceste profituri suplimentare vor fi realizate în jurisdicții din afara UE, limitând însă eficacitatea oricărei taxe pe câștigurile neașteptate în UE, potrivit analizei citate.
„Creșterea prețului la țiței nu este doar o problemă de cost la pompă. Este un fenomen cu efecte în lanț: transport mai scump, produse mai scumpe, inflație, presiune pe mediul de afaceri și, în cele din urmă, scăderea nivelului de trai. Fiecare creștere aparent minoră contribuie la o erodare lentă, dar sigură, a stabilității economice. Pericolul real nu este doar prețul în sine, ci obișnuința cu el. Atunci când un risc devine «normal», capacitatea de reacție dispare. Iar fără reacție, nu există nici schimbare. Ne aflăm într-un punct în care lipsa de reacție este, în sine, un risc.
Poate că nu putem controla piața globală a petrolului. Dar putem controla modul în care răspundem la ea. Putem alege între a ne adapta pasiv sau a anticipa activ. Între a accepta inevitabilul și a construi alternative”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Scenariul „cel mai probabil” nu este deloc liniștitor pentru România
Un petrol la 130 USD/baril și motorina ARA la 1.750 USD/tonă nu reprezintă o anomalie, ci un nou prag de stres pentru economie. România, dependentă de importuri și vulnerabilă la cursul valutar, va resimți acest șoc direct la pompă, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. Depășirea pragului de 11 lei/l nu este doar o cifră simbolică - este un punct de inflexiune. Transportul devine mai scump, lanțurile logistice se tensionează, iar inflația capătă un nou combustibil. Chiar și cu o scădere ulterioară spre finalul anului, revenirea la „normal” înseamnă, de fapt, acceptarea unui nou normal motorină standard medie la nivelul României peste 10 lei/l.
Scenariul pesimist nu mai pare atât de extrem
De asemenea, un petrol la 200 USD/baril nu este o exagerare într-un context geopolitic instabil, arată analiza citată. Istoria ne arată că piețele energetice reacționează disproporționat la risc, nu la realitate. „Problema majoră nu este doar nivelul prețului, ci durata. Cinci luni de tensiune pot împinge economia într-o zonă de blocaj, transportatori în dificultate, agricultură sub presiune, consum redus. În acest scenariu, motorina la peste 14 lei/l nu mai este o ipoteză, ci o consecință directă. Iar revenirea la 12 lei/l la final de an nu este o relaxare, ci o nouă ancoră a prețurilor”, potrivit analizei.
Citește pe Antena3.ro
