Cat de tare va fi afectata Delta

Jurnalul National prezinta astazi, in exclusivitate, raportul remis saptamana trecuta de savantii ucraineni autoritatilor de la Bucuresti. 30 de pagini, superficial redactate, pline de afirmatii care minimizeaza la extrem orice efect negativ al construirii canalului Bistroe.

Raport ucrainean in bataie de joc

Un raport de 30 de pagini, superficial redactat, plin de afirmatii care se bat cap in cap si care minimizeaza la extrem orice efect negativ al construirii canalului Bistroe. Asta au primit saptamana trecuta expertii romani de la o echipa de savanti ucraineni, ca raspuns la deja obsedantele cereri ale comunitatii internationale de a primi un raport despre ceea ce construiesc ucrainenii la gurile Dunarii. Jurnalul National a intrat in po-sesia acestui raport sfidator de incomplet si va prezinta in exclusivitate continutul sau.

Primul lucru care sare in ochi citind raportul este acela ca savantii ucraineni se leaga in acest studiu doar de impactul si efectele asupra mediului din imediata apropiere a zonei construite. Asta desi, parcurgand toate consideratiile ucrainenilor, expertii romani au apreciat ca efectele sunt de mare amploare si cu intindere mare in timp. Primul aspect pe care il arunca in discutie savantii ucraineni este "impactul transfronta-lier". Se afirma sus si tare ca acesta nu exista, desi, mai jos, se recunoaste clar ca realizarea canalului afecteaza debitul celorlalte brate ale Dunarii care, evident, genereaza efecte ecologice si economice in lant asupra teritoriului Romaniei.

Premisele hidrologice sunt incorecte, fie din eroare, fie din intentia de a diminua importanta acestor efecte. Canalul de navigatie de mare adancime va avea prin dimensiunile finale un profil asemanator cu cel al canalului Sulina (latime la fund: 100 m; adancime: 8-9 m; latime la suprafata: 250-260 m). Se poate compara astfel impactul bratului Sulina de-a lungul timpului cu cel al canalului Bistroe. Digurile de piatra, traficul naval, cu toate componentele sale (zgomot, poluari accidentale, dezvoltarea satelor si oraselor), au produs deranjarea populatiilor de flora si, in special, fauna din zonele invecinate canalului.

Pe o distanta de 10 kilometri de o parte si de alta a canalului Sulina nu s-a mai instalat de la constructia sa (sfarsitul secolului al XIX-lea) nici o colonie de pasari. Ucrainenii se contrazic si in momentul in care pun in discutie efectele asupra biodiversitatii. Astfel, vecinii nostri afirma ca planuiesc sa depoziteze malul dragat de pe Bistroe si bratul Chilia, fara sa spuna un cuvant despre urmarile acestei actiuni asupra zonei costiere a Deltei. Practic, zona pana la digul de nord al bratului Sulina se va acoperi cu un strat de pamant care va afecta irevocabil habitatele speciilor care traiesc in apele sarate din zona.

PLANTE SUNT IN TOATA DELTA. Jumatate din flora rezervatiei Deltei se gaseste in zona bratului Bistroe. Dintre speciile de plante de aici, 21 sunt specii rare, doua grupe sunt trecute in cartea rosie si doua - in cartea verde. Ucrainenii arata insa ca aceste specii sunt raspandite in toata Delta. Cu alte cuvinte, nu-i nimic daca sunt distruse aici, le gasim si in alte parti ale rezervatiei. "Savantii" de la Kiev nu mentioneaza care ar fi efectele construirii canalului Bistroe asupra florei din zona protejata prin care trece acesta.

FAUNA... PRETIOASA. "Sub aspectul componentei faunei terestre si acvatice, raionul Bistroe intra in categoria celor inalt pretioase sub raport ecologic si stiintific." Atat ne spun ucrainenii despre consecintele pe care proiectul lor il are asupra faunei din Delta. Nici o vorba despre cele 15 colonii de pasari din Delta ucraineana si, in special, despre colonia aflata chiar in zona canalului Bistroe. Daramite despre efecte. Cu atat mai putin despre primele victime facute de constructie. Utilajele firmei germane Josef Mobius, executantul lucrarilor la canal, au taiat o cale de acces printr-o colonie de randunele de mare. Organizatiile ecologiste au avertizat ca mii de oua de randunica de mare au fost distruse deja in estuarul Bistroe.

BANI PENTRU PAGUBELE NATURALE. "Existenta canalului navigabil va crea pagube reale pentru pescuit, dar nu va impiedica desfasurarea altor activitati economice pe teritoriul Deltei", admit ucrainenii, adaugand insa ca, "pentru pagubele iremediabile aduse ihtiofaunei marine ca urmare a efectuarii lucrarilor de constructie", sunt prevazute compensatii din partea Kievului. Potrivit expertilor romani, in zona de impact pescuiesc peste 300 de romani din Sulina, Periprava si Chilia Veche. Cum isi vor mai castiga ei painea nu-i intereseaza pe ucraineni. Mai ales ca nu-i intereseaza nici macar daca va mai fi peste in Delta.

MUZICA E DE VINA. Daca ar fi sa ne luam dupa "savantii" din statul vecin, muzica transmisa pe puntea unui vas este zgomotul care sperie cel mai mult pasarile, pestii si animalele din Delta. Solutia oferita de ucraineni la reprosurile ecologistilor, potrivit carora zgomotele, vibratiile emise dupa inceperea traficului pe Bistroe vor avea efecte negative asupra comunitatilor de fauna valoroasa din zona, este lesne de anticipat: "trecerea silentioasa" pe canal. Ce inseamna asta? "In conditiile trecerii traseului canalului prin teritoriul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii, o importanta deosebita capata factorul de alarmare (agitare), speriere a faunei prin emisiile in atmosfera (mirosurile, zgomotele, lumina) in legatura cu care, prin regulile de navigatie pentru nave ce se deplaseaza de-a lungul acestui teritoriu, se prevede interzicerea emiterii semnalelor sonore de pe nave, interzicerea transmiterii de muzica pe punte, in special in cazul navelor de pasageri, si reducerea vitezei navelor, ceea ce ar reduce impactul negativ asupra faunei din rezervatie si ar avea un rol pozitiv asupra educatiei ecologice a turistilor." Cam astfel de rezolvari au ucrainenii la problemele ridicate de comunitatea internationala: pasari rare nu sunt numai in zona canalului Bistroe, asa ca ce-are a face daca mor cateva aici si dam muzica mai incet, sa nu speriem fauna, iar daca facem pagube naturale, platim.

"PROTECTORII". Cea mai ingrijoratoare este parerea Ministerului ucrainean al Protectiei Mediului Inconjurator. Expertiza ecologica a "specialistilor" acestuia este de-a dreptul stupefianta: "Realizarea si exploatarea canalului navigabil nu vor avea influenta asupra mediului inconjurator, iar materialele referitoare la proiect ne permit sa afirmam ca realizarea acestuia nu va influenta negativ zona transfrontaliera si nu va avea consecinte negative asupra statelor vecine". Aceiasi "specialisti" care pana mai ieri erau laudati pentru ca au muncit pe rupte pentru a face din rezervatia Deltei o zona protejata si admirata de o lume intreaga.

DECRETUL. In ultima parte, a patra, "Evaluare de ansamblu", a raportului ucrainean, exista o explicatie pentru cei care s-ar putea intreba de ce autorii studiului si "specialistii" de la Mediu nu pomenesc nimic despre statutul de rezervatie al zonei Bistroe: "... prin Decretul Presedintelui Ucrainei numarul 117 din 2.02.2004, albia bratului Bistrii a fost trecuta in compunerea landsafturilor antropogene, anulandu-se si ulti-mul temei pentru interzicerea constructiei". Pe intelesul nostru, canalul a fost scos de pe lista regiunilor protejate, "ultimul temei" insemnand, de fapt, considerentele ecologice pentru care zona era considerata rezervatie.

CEVA DE BINE? Probabil ca singurul lucru bun legat de amenajarea canalului Bistroe il reprezinta crearea a peste 4.000 de locuri de munca in zona ucraineana. In viziunea Kievului, nici asta nu conteaza. Interesul regimului lui Kucima este in special economic. Milioanele de dolari vor curge dupa darea in exploatare a canalului ucrainean Dunare-Marea Neagra. Si asta conteaza foarte mult, mai mult decat interesele politice.

Se va modifica regimul hidrologic al Deltei

Ioan Jelev, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor "O echipa de experti romani a analizat raportul ucrainenilor, imediat ce ne-a parvenit. Raportul este incomplet. Cu toate acestea, l-am analizat cu grija, iar concluziile sunt dintre cele mai sumbre. Vor fi afectate efectivele piscicole, se va diminua populatia piscicola in zona canalului. Nu putem sti inca ce specii vor fi afectate. Apoi va fi influentat transportul de sedimente solide, nisipul adus de Dunare, care nu stim in ce masura va influenta plajele de la nord de Constanta. Si apoi, bineinteles, se va modifica regimul hidrologic, cea mai mare transformare a Deltei. Acesta este cel mai delicat aspect, pentru ca afecteaza direct biodiversitatea, animalele, plantele, populatiile piscicole. Ucrainenii minimizeaza toate efectele, toate implicatiile, dar expertii nostri considera ca sunt aspecte pe marginea carora merita discutat mai mult".

Raportul a fost contestat PAnA Si de oamenii lor

Virgil Munteanu, guvernatorul Deltei Dunarii "In primul rand, acest canal va afecta iremediabil Delta Dunarii in Ucraina si va afecta - nu stim in ce masura - partea de nord a Deltei in Romania. Se va modifica regimul hidrologic... Va scadea panza freatica, pot aparea lacuri sau ghioluri, sau canale care vor ramane uscate etc. Numai ca acestea sunt doar consecintele pe care le intrevedem.

Nu putem vorbi de niste consecinte declarate definitiv, pentru ca noi nu avem un studiu de impact. Noi asta am cerut in permanenta: un studiu de impact care sa reflecte consecintele acestui canal. Am primit doar studii incomplete. Studiul a fost contestat pana si de catre Administratia Rezervatiei Biosferei din Ucraina si de catre Academia de Stiinte de la Kiev".

LISTA CU AUTORI

Conducatorul lucrarii V. Iu. Nekos

Doctor in geografie (Indrumator general, participa la toate capitolele)

Profesor (Universitatea Nationala Harkov V. N. Karazin), Expert

R.S. Cialov (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in geografie, Profesor (Universitatea de Stat din Moscova Rusia), Expert

V.K. Sliusarenko (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in geografie, Profesor (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

N.O. Gusliakov (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in biologie, Profesor, Expert

Iu. D. Suiskii (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in geografie, Profesor (Universitatea de Stat Odesa, Mencikov), Expert

T.A. Safranov (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in geologie-mineralogie, Profesor (Universitatea Ecologica de Stat Odesa), Expert

V.M. Moscovkin (Participare incontestabila la toate capitolele)

Doctor in geografie, Profesor (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

S.V. Razmetaev (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in drept, Conferentiar, Seful Consiliului Obstesc de pe langa Directia de Stat pentru ecologie si resurse naturale din regiunea Harkov, Expert

N.V. Maximenko (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in geografie, Conferetiar (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

O.D. Serdiuk (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in fizica-matematica, Profesor (Universitatea de conducere Harkov)

A.N. Nekos Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in geografie, Conferentiar (Universitatea Nationala (Harkov V.N. Karazin), Expert

S.V. Stepanjan (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in geografie, Conferentiar (Universitatea Pedagogica de Stat Harkov G.S. Skovoroda), Expert

G.V. Titenko (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in geografie, Conferentiar (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

B.B. Andrienko (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor in agricultura, Conferentiar (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

K.I. Kucerov (Participare incontestabila la toate capitolele)

Candidat la doctor stiinte tehnice, Conferentiar (Univesitatea Nationala Harkov V.N. Karazin), Expert

V.G. Karpov (Participare incontestabila la toate capitolele)

Conferentiar la catedra de eoecologie si geografie constructiva V.N. Karazin), Expert

N.L. Rociak (Participare incontestabila la toate capitolele)

Lector superior (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin)

L.V. Bascamova (Participare incontestabila la toate capitolele)

Colaborator stiintific superior, (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin)

M.O. Soloha (Participare incontestabila la toate capitolele)

Colaborator stiintific inferior (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin)

V.In. Kalekin (Participare incontestabila la toate capitolele)

Colaborator stiintific inferior (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin)

M.V. Solivanov (tehnoredactarea raportului)

Inginer (Universitatea Nationala Harkov V.N. Karazin)

CELE 30 DE PAGINI

Nici mai mult, nici mai putin de 30 de pagini are asa-zisa expertiza ecologica a proiectului Bistroe transmisa Bucurestiului. Inclusiv foaia de capat (1 pagina), lista de autori (2 pagini) si cuprinsul (1 pagina). In cuprins sunt mentionate 3 capitole: partea introductiva (protocolara - 6 pagini), partea de constatare (descriere - 21 de componente) si partea finala (evaluarea generala). Textul pomeneste despre o harta care nu se regasesste nicaieri. Teme importante sunt tratate in maximum o jumatate de pagina: impactul obiectivului asupra resurselor de pamant, asupra lumii plantelor, asupra florei, asupra lumii animalelor si asupra mediului social. Alte aspecte, precum impactul asupra resurselor de apa, sunt tratate pe o pagina. Impactul asupra bazinului aerian si evaluarea obiectivului expertizei asupra mediului tehnogen inconjurator au alocate cateva randuri. Lipseste declaratia privind consecintele ecologice.

GALERIE FOTO