La fiecare început de lună, odată cu raportările către casele de asigurări de sănătate (CAS) a serviciilor medicale prestate de cabinetele de asistență medicală primară pacienţilor-asigurați, vine și nota de plată pe care medicii de familie sunt nevoiți să o achite pentru proasta funcționare a platformei informatice a CNAS.
Foarte multe consultații le sunt respinse la decontare din cauza erorilor din Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS).
Ba nu vede CNP-ul, ba nu-și amintește să fi zărit cardul
„La o primă vedere, am pierdut oricum 260 de lei pentru 12 (doisprezece!) consultații, cu erori de tipul «CNP-ul nu e pe lista medicului» (ba e, dar e SIUI prost), «Serviciul nu a fost semnat cu cardul» (ba da, dar e CEAS gândit prost), «Se decontează o singură consultaţie cronic pe lună» (ok, dar să spună CNAS asta pacienţilor cu boli cronice care vin de mai multe ori într-o lună pentru bolile cronice)”, spune dr. Raluca Zoițanu, medic de familie în București.
Potrivit acesteia, problema cu CNP-ul invizibil apare cel mai frecvent atunci când este înscris un pacient nou, iar sistemul informatic nu funcționează – ceea ce se întâmplă destul de des, sau în cazul bebelușilor.
„Înscriu un pacient și, în momentul în care l-am înscris, nu a funcționat sistemul cardului. Eu nu observ pe loc lucrul ăsta. Îl observ mai târziu, când tot primesc eroarea aceasta, că pacientul nu e înscris pe lista medicului. La bebeluși se întâmplă cel mai frecvent. Bebelușul iese din maternitate fără certificat de naștere și trebuie să se ducă părinții la primărie ca să i-l scoată, la starea civilă. Vine cu certificat de naștere la medicul de familie și noi îl înscriem cu acel CNP în SIUI. Dar SIUI-ul își ia abia o dată la 3 luni datele de la starea civilă și în acele luni nu se validează în SIUI. Adică, deși medicul de familie are CNP-ul, l-a înscris în sistem, sistemul spune: «Eu nu văd că acest copil există. Eu nu știu că există. Și chiar dacă tu mi-ai spus că l-ai înscris, eu nu te cred până nu-mi confirmă starea civilă, până nu trimite datele»”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Zoițanu.
Chiar dacă cei de la Casele de Asigurări spun că se fac niște regularizări trimestriale și că, de fapt, dau banii pe acele consultații, medicul spune că nu are cum să verifice lucrul acesta, iar atunci când a cerut să i se demonstreze că au fost decontate sumele, a primit o hârtie din care nimeni nu a înțeles nimic.
„Bebelușilor nu putem să le dăm rețete în primele 2 luni”
Iar aceasta nu este o problemă doar pentru cabinet, ci și pentru pacient: „Bebelușilor nu putem să le dăm rețete în primele 2 luni. Dacă este vreun bebeluș cu o situație gravă - un prematur sau cineva care are nevoie de niște medicamente scumpe în primele luni de viață, le spunem părinților să se ducă cu certificatul de naștere al copilului la Casa de asigurări ca să i-l valideze, că doar cei de la Casa de asigurări au voie să lucreze în SIUI, să valideze CNP-uri și, atunci, se rezolvă, putem să le dăm rețeta. Dar asta înseamnă un drum al părintelui sau, dacă acceptă Casa de asigurări să trimiți pe mail... Dar nu toate acceptă. CASMB, da, alții prin țară nu știu”.
Fac 40-50 de consultații, dar au voie doar 20
Sume foarte mari de bani sunt pierdute și din cauza limitărilor impuse de CNAS prin contractul-cadru, care permite medicilor să consulte, la un program normal de lucru, doar 20 de pacienți pe zi. Practic, toate celelalte consultații sunt erori de tipul „Servicii efectuate în afara programului de lucru”, sau, cum spune dr. Zoițanu, „ați consultat mai mult de 20 de persoane pe zi şi nu avem chef să vă plătim pentru tot ce munciți”.
„Sunt mulți colegi și și mie mi se întâmplă în perioadele aglomerate - acum, în sezonul gripal, de exemplu: noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie - când avem mult mai mult de 20 de consultații pe zi și Casa nu ne plătește decât 20. Și atunci tot ce este exces sunt bani pierduți, că nu ai voie să îi pui pe oameni să plătească. După cum e făcut contractul-cadru, consultațiile acelea intră în banii aceia pe care îi iei pentru pacient pe listă (8,95 de lei pe lună –n.r.)”, mai spune medicul.
Prelungirea programului, posibilă doar pentru unele cabinete
Chiar dacă, începând din acest an, s-a schimbat contractul-cadru conceput de CNAS, în sensul că permite efectuarea a cel mult 30 de consultații într-o zi, cu condiția să își mărească programul de lucru, acest lucru nu este posibil decât în cabinetele unde activează un singur doctor.
„De unde rezultă, de fapt, cele 20 de consultații, 5 ore de program înmulțit cu o consultație care are 15 minute înseamnă că poți să vezi 20 de pacienți în acele 5 ore de program din cabinet și mai avem 2 ore de teren. Și ei au spus: poți să-ți mărești programul cu încă o oră, cu încă 2 - 3 ore, deci poți să lucrezi 6, 7, 8 ore la cabinet, dar poți să lucrezi dacă ai spațiu în care nu este nimeni în cabinet după tine. Dar noi toți suntem tură/contratură. Doar în sate, eventual, să nu aibă contratură, fiind singurul medic în dispensar. Dar în rest, cam în toate policlinicile, chiar și în acestea modernizate, sunt 2 medici care încep la 8 dimineața și termină programul la 8 seara. Și atunci, nu ai cum să-ți mărești programul. Ce a făcut Casa de asigurări e valabil doar pentru unele cabinete.
Noi în acele 5 ore nu vedem doar 20 de pacienți, pentru că pe consultațiile acestea pentru răceli, gripe, viroze - ce avem iarna - nu durează 15 minute să consulți pacientul. În 5 minute l-ai și consultat, i-ai dat și rețeta și atunci poți să vezi 40 de pacienți, dar ești plătit doar pentru 20”, a explicat dr. Raluca Zoițanu, pentru Jurnalul, adăugând că, la o medie de 10 consultații neplătite pe zi, cu 22 de lei contravaloarea consultației, înseamnă aproape 1.000 de euro pierdere într-o lună.
„Dacă am face o medie, că 10 consultații sunt neplătite pe zi, înseamnă 220 de lei pe zi. Deci, într-o lună, înseamnă 4.400 de lei. Aproape 1.000 de euro pierde cabinetul unui medic de familie într-o lună de iarnă prin consultațiile care depășesc plafonul plătit de Casa de asigurări”.
Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie București
„Eu am respinse la plată 1.300 de puncte”
Un alt medic de familie din Capitală spune că, în primele două zile din octombrie, a făcut deja 100 de consultații. Iar luna trecută a avut 700 de pacienți la cabinet, însă Casa de asigurări îi va da banii doar pentru puțin mai mult de jumătate dintre aceștia.
„Eu am respinse la plată 1.300 de puncte! Am avut aproape 700 de consultații în luna septembrie. Azi am încheiat a doua zi de muncă pe luna octombrie și am deja 100 de consultații”, s-a plâns medicul pe o rețea de socializare, adăugând că, în aceeași situație, sunt mai mulți cunoscuți de-ai săi.
Având în vedere că valoarea unui punct „per serviciu” la medicii de familie este de 3,55 de lei, medicul pierde, practic, peste 4.600 de lei doar la serviciile respinse la plată în luna septembrie.
Renunță la sumele cuvenite de teama controalelor
Dr. Zoițanu își îndeamnă colegii de breaslă să nu mai accepte aceste situații care se repetă lună de lună şi an de an și să reacționeze. „Adică, de fiecare dată când primesc o eroare sau când primesc o notificare d-asta de plată de la Casa de asigurări să pună întrebări: «Dar de ce mă pui să plătesc? Uite, nu este cum zici tu, pentru că eu am dovezi». Dar, fiind sume mici, în general, până în 1.000 de lei, colegii spun: «Lasă, plătesc, și am scăpat de bătaia de cap. Timpul meu e mai valoros de atâta. Să stau, să mă judec, să mă cert cu ei, poate mai vin și mă mai și controlează, că tot comentez atâta»”, ne-a mai spus medicul de familie.
„Cadoul” de Sărbători: Dă-ne banii înapoi!
Deoarece ne apropiem de perioada Sărbătorilor, medicii se așteaptă să primească „şi nişte notificări de plată de la Casa de asigurări, pentru servicii de prin 2019, pe care Casa pretinde că mi le-ar fi decontat aiurea, că aşa îi zice Curtea de Conturi la un control de acum”. Iar la sumele pe care CNAS le cere înapoi, doctorii trebuie să achite și dobânzi, şi penalități de întârziere, deși cabinetele nu au voie să ceară penalități de întârziere atunci când Casa de asigurări nu plăteşte la timp facturile.
„Pacientul are, să zicem, certificat de handicap și atunci beneficiază de rețete gratuite, 100% compensate. Dar SIUI nu-l vede cu certificatul de handicap pentru că cineva n-a trimis datele - comisia de handicap de pe lângă primărie. Și el apare doar ca pensionar și atunci beneficiază de rețete doar cu 50% compensare. Curtea de Conturi vine anul ăsta pentru anul trecut și se compară bazele de date și zice: «uite, medicul ăsta de familie i-a dat rețetă compensată 100% acestui pacient și trebuia să-i dea doar 50%, că el n-avea handicap, era pensionar». Și cei de la Casa de asigurări spun: «da, medicul a greșit. Uite, ai de plată rețeta» - o rețetă e 20 de lei, alta e 50 sau poate să fie și mii de lei. Noi le spunem că omul avea certificat de handicap, am hârtia, că am păstrat-o. Verifică, să vezi că așa era. Câteodată, Casa de asigurări se oprește în punctul ăsta și zice: «ok, dacă ai dovada, n-ai nimica de plătit. A fost o eroare informatică». Alteori zice: «nu ne interesează, că noi nu putem să ne luăm după hârtii. Noi ne luăm doar după ce este în sistemul informatic. Și atunci te dă în judecată ca să plătești sumele», detaliază dr. Zoițanu.