Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat că vrea să retracteze mărturisirea cu privire la uciderea Luizei Melencu, astfel încât, dacă anchetatorii nu au alte probe din care să rezulte că aceasta este decedată și că asasinul este Gheorghe Dincă, lucrurile intră, din acest punct de vedere, într-un impas. Retractarea propriu-zisă va avea loc astăzi, începând cu ora 10.00. Cele mai solide probe de la dosar par a fi cele care au legătură cu cea de-a doua victimă, minora Alexandra Măceșanu, pe numele căreia a și fost eliberat, de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, un certificat constatator de deces. Document contestat însă de familia victimei, care a depus pe numele medicului legist care l-a semnat o plângere penală la Parchet. Nu există cadavre, există probe circumstanțiale, iar timpul curge în defavoarea anchetatorilor de la DIICOT. Pe 27 ianuarie expiră perioada maximă prevăzută de lege pentru menținerea în arest, în timpul urmăririi penale, a lui Gheorghe Dincă.
La doar câteva zile după ce Gheorghe Dincă a ajuns în arestul Poliției, din punct de vedere juridic dosarul „Caracal” părea unul plin de substanță. Cel puțin două recunoașteri privind două victime asupra cărora au fost săvârșite infracțiunile de răpire, lipsire de libertate în mod ilegal, viol, omor calificat și profanare de cadavre. Cauzele privindu-le pe Luiza Melencu, răpită de Dincă în luna aprilie, și Alexandra Măceșanu, răpită în luna iulie, au fost conexate și instrumentate de DIICOT București.
La șase luni de la constituirea dosarului, procurorii sunt siliți să trimită cauza în instanță până pe cel târziu pe 27 ianuarie, dată de la care Gheorghe Dincă va fi pus în libertate, în cazul în care nu începe cercetarea judecătorească. Asta, deoarece atunci expiră cele șase luni prevăzute de lege ca perioadă maximă de arest preventiv în faza urmăririi penale.
Care dosar?
Dincă recunoscuse, în 27 iulie, că le-a răpit, sechestrat, violat, ucis în bătaie și incendiat pe cele două tinere. Zilele trecute, Dincă a solicitat reaudierea sa, întrucât dorește să retracteze mărturisirea cu privire la uciderea Luizei Melencu. Moartea acestei victime nu era „probată” decât de această mărturisire, fără de care capul de acuzare nici nu mai poate sta în picioare, conform precizărilor făcute de surse judiciare. În cazul Luizei, asupra lui Dincă nu mai pot fi formulate, în aceste condiții, decât acuzații referitoare la răpire și sechestrare. Ceea ce, conform Codului penal, înseamnă de la 2 la 7 ani de închisoare. Violul comis asupra Luizei Melencu nu este recunoscut de Gheorghe Dincă, acesta precizând că a întreținut cu aceasta acte sexuale consimțite, la care a participat însă, împotriva voinței victimei, și vecinul Ștefan Risipițeanu. Fără plângerea prealabilă a persoanei vătămate, fapta de viol nu poate sta, juridic, în picioare în fața instanței.
Citește pe Antena3.ro
Tot pe surse judiciare, aflăm că procurorii vor trimite, în perioada imediat următoare, cauza în judecată, pentru a nu risca punerea în libertate a suspectului. Însă există semne de întrebare cu privire la maniera în care dosarul va ajunge în instanță. Fie la pachet sau fie disjunsă partea cu Luiza Melencu.
Certificatul de deces, subiect de dosar penal
Conform analizelor antropologice și testelor genetice, în arzătorul din curtea casei lui Dincă, din Caracal, a fost identificat țesut și material biologic al Alexandrei Măceșanu prelevat din dinții găsiți la fața locului. Acest rezultat, coroborat cu mărturisirea făcută de Gheorghe Dincă, au conturat ipoteza conform căreia victima, răpită de suspect în 24 iulie 2019, sechestrată în locuința acestuia și despre care nu se mai știe nimic din 25 iulie, când a apelat serviciul 112, a fost ucisă în băiaie, iar cadavrul ei a fost incendiat în butoiul improvizat din curte.
Gheorghe Dincă a fost reținut în data de 26 iulie 2019, după ora 6.00 dimineața, când prima echipă de anchetatori a deschis, în condiții mai mult decât suspecte, pe proprietatea acestuia. Tot data de 26 iulie este cea trecută pe certificatul constatator de deces eliberat de INML pe numele Alexandrei Măceșanu, însă la mijlocul lunii decembrie. Familia victimei a refuzat să recunoască acest document și, ieri, a anunțat că urmează să formuleze o plângere penală împotriva medicului legist care l-a întocmit și eliberat. Asta, cu atât mai mult cu cât data decesului este menționată ca fiind ulterioară reținerii presupusului asasin. Potrivit unchiului Alexandrei, Alexandru Cumpănașu, „pe acel act constatator de deces scrie «Probe neconcludente, cadavru calcinat»”. Cumpănașu a precizat, pentru „Jurnalul”, că în acest document nu este menționată nici ora probabilă a producerii decesului, nici cauza morții.
Ce probe mai rămân în picioare
Surse judiciare precizează că, dacă acest certificat constatator al decesului este contestat, prin formularea unei plângeri penale împotriva emitentului, până la soluționarea acestei chestiuni juridice actul nu are cum să producă, el însuși, consecințe juridice. Sens în care, dacă dosarul este trimis în judecată, instanța poate să înlăture documentul până la clarificarea valabilității lui.
Este fără precedent o astfel de evoluție a acestui dosar. În comparație cu ceea ce se întâmplă aici, în cazul „Elodia”, unde nu exista, de asemenea, cadavrul victimei, procurorii l-au putut „înfunda” pe Cristian Cioacă și cu ajutorul familiei victimei. Atunci, mama și fratele avocatei dispărute au formulat, inițial, în instanță, o cerere de declarare pe cale judecătorească a dispariției. Iar la împlinirea termenului prevăzut de lege a fost înaintată o cerere similară pentru declararea pe cale judecătorească a morții. Abia atunci, cu hotărârea instanței motivată și redactată, s-a eliberat de către autorități certificatul de deces care, în cele din urmă, a și constituit proba juridică a faptului că Elodia Ghinescu este decedată. Ulterior, Cristian Cioacă a fost condamnat.
În cazul Caracal, niciuna dintre familiile celor două victime nu admite că tinerele sunt moarte. Dacă în cazul Luizei Melencu nu mai există nici măcar recunoașterea făcută de suspect, în cazul Alexandrei Măceșanu lucrurile sunt la fel de greu de dovedit. Cele mai importante probe sunt cele referitoare la răpire, sechestrare și viol asupra unui minor. Există imagini de pe camerele de supraveghere cu privire la ținerea cu forța în mașină și apelurile de la 112. Violul și agresiunea fizică au fost reclamate de Alexandra în timpul discuțiilor purtate cu dispecerul de la IPJ Olt. Crima și profanarea cadavrului sunt susținute doar de afirmațiile lui Dincă și de probe indirecte, considerate mai mult decât insuficiente, prelevate din dinții găsiți în cenușa din curte.
DIICOT fie trimite dosarul în instanță, fie riscă, pe 27 ianuarie, ca suspectul să fie eliberat. Cu probele de la dosar, există „șanse” ca rechizitoriul să nu treacă nici de camera preliminară
