Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia privind constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii pensiilor private a fost amânată, ieri, de CCR, pentru o ședință de săptămâna viitoare. Judecătorii au luat, în schimb, în dezbatere alte patru dosare care vizează excepții de neconstituționalitate ridicate în mai multe procese aflate pe rolul instanțelor de judecată, dar și câteva obiecții formulate de parlamentarii Opoziției în legătură cu alte acte normative. Sesizarea formulată de Înalta Curte însă, care vizează economiile acumulate în fondurile de pensii private, mai are de așteptat. Instanța supremă a acuzat că legea încalcă dreptul la proprietate privată și libertatea individuală. Astfel de amânări au fost dispuse de CCR și cu prilejul dezbaterii asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Surse politice afirmă însă că astăzi, sau cel târziu mâine, această decizie va fi publicată în Monitorul Oficial.
Curtea Constituțională a decis, ieri, să amâne pentru data de 12 noiembrie 2025 deliberarea asupra sesizărilor formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de grupul parlamentar al partidului AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private din piloanele II și III.
Judecătorii instanței de contencios constituțional au fost sesizați de magistrații instanței supreme, după o decizie luată cu unanimitate de voturi de Secțiile reunite.
Acest proiect se afla pe masa judecătorilor CCR încă din data de 16 octombrie 2025, a doua zi după ce a fost adoptată de Camera Deputaților în for decizional. Tot atunci, la CCR a fost format dosarul nr. 4411AI/2025. În aceeași zi, tot la CCR a fost înregistrat și dosarul nr. 4412AI/2025, având ca obiect sesizarea formulată de grupul parlamentar al AUR pe aceeași lege, iar termenul pentru pronunțarea unei soluții în aceste spețe fusese stabilit pentru ieri, 5 noiembrie 2025.
Curtea Constituțională a dispus însă amânarea pronunțării în ambele dosare pentru săptămâna viitoare, preferând să se ocupe, printre altele, de alte dosare pe care le-a considerat prioritare.
Alte priorități pe ordinea de zi
Mai exact, pe ordinea de zi a ședinței de ieri, se aflau în pronunțare patru spețe. Prima speță, care face obiectul Dosarului nr. 823D/2021, vizează o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 20 indice 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Sesizarea CCR a avut loc într-un dosar al Curții de Apel Brașov din anul 2019.
Al doilea dosar, cu numărul 1181D/2021, conexat cu Dosarul nr. 2057D/2021 și cu Dosarul nr. 1659D/2025 vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 37 alineat 6 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.
Sesizarea Curții în aceste spețe a fost făcută într-un dosar al Tribunalului București din 2020, într-un alt dosar al Tribunalului București din 2020 și într-un dosar al Curții de Apel București din anul 2023.
Cea de-a treia lucrare prioritară pentru CCR este Dosarul nr. 1763D/2021 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 3 din Legea nr. 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Sesizarea a fost făcută într-un dosar al Tribunalului București din anul 2020.
De asemenea, al patrulea dosar, nr. 991D/2021, vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 20 indice 1, alineatele 1, 2 și 2 indice 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Sesizarea a fost făcută într-un dosar al Tribunalului Ilfov din anul 2020.
ÎCCJ: Se încalcă dreptul la proprietate privată și libertatea individuală
Revenind la Legea pensiilor private, a cărei dezbatere a fost amânată, aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților la data de 15 octombrie 2025. Înalta Curte de Casație și Justiție, în obiecția de neconstituționalitate formulată, arată că aceasta încalcă dreptul la proprietate privată. Legea prevede că un membru al unui fond de pensii private poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare. ÎCCJ susține că aceste măsuri instituie limitări asupra dreptului de proprietate al participantului asupra activului personal deținut în contul său și ale libertății contractuale, disproporționate în raport cu scopul urmărit.
Astfel, instanța supremă arată că normele adoptate prin această lege nu sunt adecvate, întrucât nu garantează echilibrul sistemului de pensii private, acumulările realizate prin contribuțiile plătite regăsindu-se în conturile individuale ale participanților, neexistând vreun impediment să fie acordate ca o plată unică. De asemenea, ÎCCJ arată că normele afectează substanța dreptului de proprietate și libertate contractuală, fără o compensație.
„Participanții la fondurile de pensii și-au construit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal stabilit de Legea nr. 411/2004, de Legea nr. 204/2006 și de Legea nr. 1/2020, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale. Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluțiilor normative și retroactiv în efecte, contravine principiului securității juridice și afectează încrederea legitimă a cetățenilor în ordinea juridică”, se precizează în sesizarea ÎCCJ ajunsă la CCR.
Cu aproape 3 săptămâni întârziere, se va publica decizia privind pensiile magistraților
Surse politice afirmă că astăzi, sau cel târziu mâine, Curtea Constituțională ar urma, în sfârșit, să publice în Monitorul Oficial al României, decizia din data de 20 octombrie 2025 prin care a declarat neconstituțională, pe formă, legea privind unele măsuri în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Ar însemna o întârziere de 19 zile (aproape trei săptămâni).
Curtea Constituțională a admis o obiecție de neconstituționalitate asupra acestei legi tot la inițiativa Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă nu a analizat pe fond nici obiecția, și nici legea în sine, constatând că proiectul a fost adoptat cu încălcarea prevederilor constituționale care obligă la obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Aviz care nu a fost așteptat de Guvern înainte de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului.
Tot surse politice afirmă că, în urma conflictului dintre PSD și premier pe fondul acestei legi, Ilie Bolojan ar fi cedat parțial și ar fi acceptat ca, în forma viitoare a legii pentru care își va angaja, încă o dată, răspunderea în fața Parlamentului, să se revină la perioada de tranziție de 15 ani, în loc de 10 ani, pentru uniformizarea vârstei de pensionare de 65 de ani, cu o vechime de 35 de ani în funcția de procuror și de judecător. Premierul nu este de acord însă să revină asupra deciziei de a stabili cuantumul pensiei de serviciu la un procent de 70 la sută din ultimul venit net încasat în ultima lună dinaintea pensionării.
Citește pe Antena3.ro
