Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarii Opoziției au reclamat neconstituționalitatea legii de modificare a Legii 370/2004, operată de Parlament la finalul lunii februarie, susținând că este neconstituțional ca legislația electorală să fie modificată cu mai puțin de un an înaintea datei scrutinului. Magistrații CCR au respins această contestație, răspunzând autorilor că modificările operate „realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004” și că „plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democrației constituționale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs”.
Curtea Constituțională a respins, ieri, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați, membrii ai Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, constatând că legea adoptată recent de Parlament, prin care a fost modificat articolul 5 alineat din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Concret, Curtea a statuat că legea criticată „realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral”.
În sesizarea la CCR, Opoziția făcea apel la o recomandare a Comisiei de la Veneția, conform căreia legislația electorală nu ar trebui să fie modificată cu mai puțin de un an înaintea scrutinului. Cei de la USR vorbesc că ar fi bine ca acest termen să fie chiar de doi ani. Opoziția vrea ca legea să fie declarată neconstituțională sau, dacă nu, CCR să dispună că modificările operate nu pot fi aplicate la alegerile de anul acesta. Demersul are drept scop vădit blocarea planului lui Iohannis de a demisiona în octombrie, după derularea alegerilor în septembrie, în vederea preluării unei funcții înalte la nivel european.
Lecție de drept constituțional pentru USR
În replică, judecătorii instanței de contencios constituțional arată, în minuta deciziei de ieri, că organismul denumit Comisia de la Veneția „a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor (…). România face parte din cel de-al doilea sistem menționat de aceasta (data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituție sau de legea electorală”. „Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democrației constituționale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunțării alegerilor și data alegerilor există o distanță temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesați să se pregătească pentru competiția electorală”, se precizează în această decizie.
Modificările nu vizează reforma electorală
Mai mult, se arată și faptul că „Comisia de la Veneția, prin Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare de la Veneția, din 18-19 octombrie 2002, și Declarația interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune și de Comisia de la Veneția la cea de-a 65-a sesiune plenară, a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale şi constituirea circumscripțiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral și nu pot fi modificate cu mai puțin de 1 an anterior datei alegerilor. Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislației electorale și nu vizează un element de fond sau de substanță a sistemului electoral”.
Ca atare, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigențele constituționale invocate.
Ținta atacului la Curte este însuși Klaus Iohannis
Parlamentarii USR și ai Forței Dreptei au atacat la Curtea Constituțională legea adoptată de Senat, la finalul lunii februarie, prin care s-a stabilit că alegerile prezidențiale se pot organiza cu trei luni înainte ca mandatul președintelui în funcție să ajungă la termen. Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, la data de 26 februarie 2024, cu 75 de voturi „pentru” și doar 20 „împotrivă”, proiectul de lege al celor de la UDMR, privind modificarea Legii nr. 370/2004, privind alegerea președintelui României.
Concret, modificările operate la legea în discuție stabilesc că „ziua alegerilor prezidențiale este duminica, iar alegerile au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui”, precum și că „cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor, prin hotărâre”.
USR și Forța Dreptei urmăreau, prin această acțiune la Curtea Constituțională, ca alegerile prezidențiale din 2024 să se țină la termenul din legislația nemodificată, pentru a-l forța pe președintele Klaus Iohannis fie să rămână în funcție până la finalul mandatului, fie să demisioneze din funcție înaintea alegerilor prezidențiale, în caz că dorește să preia, în toamnă, o altă funcție de înaltă dregătorie la nivelul Uniunii Europene sau chiar al NATO.
PNL și PSD ar putea, în schimb, în baza legii de modificare adoptate de Parlament, să organizeze primul tur al alegerilor prezidențiale în data de 15 septembrie, iar al doilea tur în data de 22 septembrie 2024, în condițiile în care mandatul lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni s-ar încheia, la termen, în luna decembrie. Acest scenariu se înscrie în planul ca, în octombrie, Iohannis să poată demisiona din funcție, fiind deja ales succesorul său încă de la finalul lunii septembrie.
