Contractul de prima angajare pentru tinerii sub 26 de ani (CPE) a fost factorul declansator al unor tulburari care amintesc psihosociologilor de criza din 1968.
Aprobate de catre legislativul francez in urma cu aproape o luna, reglementarile privind contractul de prima angajare pentru tinerii sub 26 de ani a declansat tulburari tocmai in locuri neasteptate. Campusurile si liceele au intrat in ceea ce francezii numesc o "fierbere", care aminteste de tulburarile din 1968.
IN UMBRA SORBONEI. Intamplarea facuse ca la mijlocul lui martie, timpul de debut al "blocadei" Sorbonnei, sa ma aflu de vineri seara pana duminica dimi-neata la Paris. Fusesem invitata, impreuna cu alti psihosociologi, pentru definitivarea unui proiect de cercetare sub egida Maison des Sciences de lâHomme. Sambata de 11 martie era anuntata ca "zi lunga" de lucru: prima jumatate, intr-unul din birourile institutiei gazda, cealalta intr-o sala a Sorbonnei. In pauza de cafea din prima parte a zilei, pe tejgheaua bistroului din intretaierea Bulevardului Raspail cu Rue du Cherche Midi, raspunsurile cercetatorilor francezi din grup la curiozitatea celor "picati din strainatate" erau rezervate, surprinzatoare, mai ales prin evitarea unor opinii predictive. Fapt curios pentru cineva care vine, ca mine, dintr-o tara unde evenimentul politic este analizat pretutindeni. Sunt insa singura "estica", o profesoara din Moscova neputand ajunge din cauza prea scurtului timp dintre data invitatiei si formalitatile tarii sale, astfel ca nu insist. De altfel, discutia se concentreaza asupra programului nostru.
In Sorbona - ocupata de studenti in cursul noptii - nu vom putea patrunde. Ne-am convins, la amiaza, in drumul spre bistroul unde urma sa dejunam, situat vizavi de zidul stang al cladirii centrale a institutiei. Pe esplanada din fata intrarii principale, cateva grupuri de tineri "blocheaza" accesul in institutie. Cuvantul te duce cu gandul la imaginile fierbinti preluate de televiziuni. Incaierari (de noapte) intre tineri (ori mai putin tineri) extrem de turbulenti cu fortele de ordine sunt stereotipurile vizuale ale momentului, insotite de comentariile unor voci nelinistitoare, eliptice in partile cele mai interesante ale unei stiri - cauzele si efectele de profunzime ale evenimentului prezentat.
Tinerii care stau rabdatori, discutand linistit in grupuri mici sub ploaia marunta, par insa a astepta ei deschiderea portilor universitatii. Celebra deopotriva prin calitatea magistrilor si discipolilor, dar si prin initierea unor schimbari de
ansamblu insemnate. Insasi aparitia institutiei, in secolul al XII-lea, se datorase frondei unor dascali ai sai, satui de rigiditatea inaltilor prelati ai Catedralei Notre-Dame.
Lantul de jandarmi care inconjoara cladirea par adevaratii "blocanti". La "distanta respectuoasa" fata de intrarea principala, ocrotiti sub zidurile ei de burnita in care se preface ploaia, jandarmi tineri si varstnici isi mananca, in dispozitiv, sandviciurile ("din dotare", probabil).
GREVISTI SI SOCIETATE. Printre cercetatorii din grup se afla si Michel-Louis Rouquette, specialist reputat in fenomenele si tehnicile de persuasiune si influenta, cunoscut in Romania prin traducerea la editura ieseana Polirom a cartii sale "Despre cunoasterea maselor". De ce jandarmii si nu politistii se afla aici? Iata-i, explica el, ca aspect si comportare, jandarmii au tinute putin militaroase. Sunt degajati, multi dintre ei au varstele parintilor studentilor care-au declarat greva, n-au arme la vedere si par a fi, prin atitudine, ei insisi obligati la un obositor exercitiu de rabdare. Pentru evitarea sau dezamorsarea prezumtivei agresiuni a unei multimi eterogene, nu se face parada belicoasa a fortelor de ordine prezente. Pe un stadion de fotbal ai sanse sporite sa cresti agresivitatea spectatorilor, daca dispui vizibil mari forte ale autoritatii de stat.
Cum se face ca tocmai studentii - o viitoare forta de munca mai putin afectata de CPE, care este destinat mai ales tinerilor fara calificare - s-au razvratit? Miscarile contestatare sunt privite ca fenomene de o anume ciclicitate, este opinia psihosociologului Rouquette. Sunt necesare in bunul mers al unei societati democrate. Indica anumite disfunctionalitati ale ei la nivelul complexitatii institutiilor, a raporturilor dintre ele si cetateni. Pot fi, astfel, reglate inainte de a degenera in revolte distructive.
Nici unul dintre cercetatorii francezi, italieni si englezi prezenti nu asociaza protestul tinerilor studenti cu "aspiratia comunista a sigurantei locului de munca" - interpretare auzita, inainte de plecare, in mediul universitar romanesc. Explicatiile lor tin de ceea ce ei numesc "crizele democratiei". Una dintre acestea este alegerea de lideri politici care nu exceleaza prin calitati intelectuale si culturale deosebite. Fenomen ilustrat si de comportamentul actualilor guvernanti si politicieni francezi in formularea CPE. Intr-o tara cu o atat de veche traditie in domeniul drepturilor omului si implicit ale muncii, cum sa transformi - "fara explicatii"! - un salariat in somer? Si cum sa impui masuri restrictive unei anume categorii de varsta si educatie? Ce inseamna aceasta, daca nu discriminare? Adica incalcarea unuia dintre principiile democratiei?
Blocajul Sorbonnei nu e insa o scuza pentru modificarea programului nostru. Pauza de masa a tinut exact atat cat era prevazut, Birgitta Orfali, coordonatoarea grupului si profesoara in insasi institutia amintita, invitandu-ne in laboratorul unui coleg situat in alt arondisment.
PUTINA PSIHOSOCIOLOGIE SI ISTORIE. Pentru vizitatorii Parisului, orasul pare neschimbat. Abia atunci cand ceilalti angajati francezi se solidarizeaza cu grevistii, iar serviciile de transport si comunicatie sunt scoase din functiune, metropola prezinta inconveniente si pentru turisti.
Dintre cele doua milioane de vizitatori care patrund in fiecare din ultimii zece ani in Catedrala Notre-Dame, cine stie cati cunosc insa "amanuntul" ca week-end-urile si concediile platite datorita carora ei cutreiera lumea, isi au originea in grevele si miscarile de protest ale Frontului Popular francez din anii â30?! Drepturile astfel obtinute de francezi au fost apoi extinse la salariatii din lumea intreaga. "Vacantele platite - iata un fenomen care pare a fi generat de o cauza economica, sociala si care a schimbat multe, comenteaza psihosociologul Serge Moscovici, schimbarile care, fara cauze politice aparente, au condus la modificari ale traiului oamenilor intr-o mai mare masura decat evenimentele istorice. Nici nu mai conteaza ce guvern vine la putere, el nu poate schimba nimic in privinta vacantelor, caci acest fapt a devenit mod de viata. Daca ar interzice acum cineva vacantele, riscam o revolutie."
 |
SOLIDARITATE. Protestul studentilor si liceenilor este sustinut de angajati de toate varstele |
Cand vorbesc despre schimbarile din Franta cu psihosociologul francez de origine romana, Serge Moscovici, ma aflu intr-un popas parisian din drumul spre Caen, orasul normand in al carui campus, conform conventiilor universitare incheiate va trebui sa petrec, in regimul de munca prestabilit, zece zile. Ne apropiem de finele lui martie, iar grevele, in loc sa scada, au crescut in intensitate. Campusurilor studentesti li s-au alaturat si liceele.
Conform teoriei minoritatilor active ca factori ai schimbarii, elaborata de Serge Moscovici, tinerii reprezinta o categorie care a inregistrat mutatii importante in societatea franceza si nu numai. Daca ne gandim fie si numai la aspiratia "jeunista" a lumii de astazi unde majoritatea oamenilor depun obositoare si costisitoare eforturi pentru a se mentine ori pentru a parea mai tineri. "Cu referire la lumea de azi - zice Moscovici - este interesant si faptul ca noi traim o experienta a minori-tatii victimizate. Toate grupurile minoritare se declara victime. Avem o lume care propune o mo-rala a culpabilitatii. Pe de o parte, mass-media spune ca suntem o societate fericita, ca suntem bucurosi ca totul merge bine etc. Pe de alta parte, daca traim intr-o societate asa de fericita, atunci de ce consumam atatea medicamente, calmante, droguri, euforizante pentru a «intra in forma»?"
In ce masura, protestele tinerilor la care s-au asociat in final trei milioane de manifestanti - in coplesitoare majoritate, fara legatura directa cu CPE - se aseamana grevelor studentesti din 1968? In acei ani au fost insa si alte evenimente (precum miscarea hippy) care au condus la cea mai importanta schimbare a lumii contemporane, numita de catre Serge Moscovici "democratizarea vietii private". Fara sa se fi petrecut ceva capital pe scena politica a lumii, in viata familiei s-au "liberalizat" relatiile dintre barbati si femei.
Cu ce finalitate vor evolua miscarile actuale? In socio-uman nu poti face teorii predictive, afirma Moscovici. Situatia e prea complicata din cauza multimii variabilelor.
Desi plecasem abia cu o zi in urma din Romania, ma simt dintr-o data departe de mult de lumea de-acasa. La aceasta ora de seara, ecranele milioanelor de televizoare inunda oamenii cu "subiectele fierbinti ale zilei", in comentarea inversunata a circa doua duzini de guru nationali. Acolo subiectele se schimba cu o viteza fulgeratoare, iar predictiile asupra viitorului se fac cu aceeasi usurinta cu care sunt contrazise de unii si aceiasi "analisti" ("savanti amatori", in concordanta cu expresia lansata de Moscovici) .
Ma consolez cu amintirea ca, in 1968, aflat in vizita oficiala in Romania, pana si generalul de Gaulle a pierdut simtul masurii. Coplesit de derizoriul amanuntelor cu specific romanesc a pierdut pulsul evenimentelor franceze si, implicit, functia de presedinte.
BAL MASCAT SI GREVA GENERALA. Caenul este particularizat de cetatea lui Guillaumme Cuceritorul care, pentru a-si ispasi pacatul casatoriei cu o vara prea apropiata, a inzestrat locul si cu doua impresionante manastiri-cetate. Cand auzi pentru prima data ca asemenea cladiri au fost construite in secolul al XI-lea, crezi ca n-ai inteles bine, se confeseaza Mihaela Vlad, studenta a Facultatii de stiinte Politice a Universitatii Bucurestene, bursiera acum la Caen.
Studentii romani sesizeaza nu doar diferentele rodniciei timpului din spatiul occidental in raport cu Estul, ci si cele care tin de relatiile sociale. Desi studentii sunt in greva, bibliotecile sunt pline. Chiar in ziua votului studentilor privind CPE si continuarea blocajului facultatilor, linistea campusului e pastrata. De altfel, una dintre primele observatii asupra educatiei occidentale a copiilor e indemnul continuu al parintilor de a nu face ceva care i-ar deranja pe altii. Urnele de votare sunt in grija profesorilor si tot ei au fost aceia care au numarat voturile, seara, in prezenta studentilor doritori sa asiste.
Sunt insa anumite activitati care nu-ti permit sa faci greva, ma lamureste conferentiarul Patrice Georget invitandu-ma sa asist la intalnirea profesorilor responsabili ai masterurilor profesionale de la psihologie. Curand vor incepe examenele dupa care masteranzii din anii terminali incep stagiul de practica profesionala, urmat imediat de licenta. Greu de inteles ar fi toate acestea pentru studentul roman "absolvit" in ultimii ani de relatiile cu institutiile pentru care se pregateste sa lucreze. De neinteles ar fi si pentru studentul ori profesorul francez cum se pot face asemenea abateri de la standardele pregatirii superioare. Aici lucrurile sunt "simple": daca studentul nu convinge o institutie de profil sa-l accepte, cu sau fara plata, in cele sase saptamani obligatorii de stagiu, nu intra in examenul de licenta. Indiferent ce medie ar avea la "teorie". Iar dovezi fara acoperire de efectuare a practicii nu elibereaza nimeni. "Munca e finalitatea pregatirii studentului", concluzioneaza Patrice Georget.
In chiar ziua cand fusese programat balul mascat al studentilor, studentii si liceenii din orasul in a carui memorie sociala se pastreaza si debarcarea trupelor anglo-americane din 1944, au organizat o miscare generala de protest. Intre castelul cuceritorului normand si cladirea prefecturii, tinerii (imbracati multi cu ceea ce-ar fi purtat la carnaval) insotiti de profesori au petrecut o intreaga zi.
"Suntem cu ei in semn de solidaritate, explica tanara profesoara Jessica Mange. Nu ne putem insa nici abate de la responsabilitatile noastre in asemenea imprejurari, cand multimi mari de tineri protesteaza". Se discuta, desigur, si despre reprezentantii diverselor sindicate si miscari politice care "fraternizeaza" cu grevistii si despre "spargatorii de greva", ca tehnica de manipulare a autoritatilor ori a unor formatii interesate de deturnarea sensurilor protestului. Mai putin despre echilibrul, castigurile ori pierderile fortelor si liderilor politici des amintiti de presa. Cei mai multi dintre interlocutorii mei din aceasta perioada sunt de parere ca violentele inregistrate in proteste se datoreaza nu unor scenarii de manipulare cat caracteristicilor autorilor: inadaptati sociali care doresc sa se faca remarcati.
"UN LOC DE MUNCA, O MASINA SI O FEMEIE...." In vremea petrecuta in campusul studentesc am putut sa ma conving ca protestele tinerilor nu au referinte politice. In pancartele si pe afisele lor nu sunt simboluri precise, nici referinte remarcabile la vreo ideologie. Nu sunt portrete cu figuri politice sau sindicale care sa apara ca incarnari ale protestului. Nici simboluri ale trecutului ori referinte la valori noi. Pentru "nimic" campusurile si liceele Frantei sunt de saptamani paralizate, iar protestul lor, in loc sa fie dezavuat de adulti, a scos in strada, la 28 martie, circa trei milioane de oameni. "Se crede acum ca tinerii au totdeauna dreptate", cum caracterizase Moscovici relatiile actuale dintre generatii...
Ce vor tinerii francezi? - este intrebarea pe care o adresez profesorului Alexandre Dorna, presedintele Asociatiei Franceze de Psihologie Politica, autor al unor carti precum: "Populismul", "Liderul charismatic" si "Fundamentele psihologiei politice", traduse si in limba romana. "Nu vor nimic politic, raspunde el. Vor sa munceasca. E prima data cand o miscare foarte importanta se face cu revendicari foarte precise si concrete. Prea concrete, as spune. Un student zicea la televizor: «ceea ce vreau este un loc de munca, o masina si o femeie». Nici un sens politic in ceea ce-si propune. Nici o viziune globala asupra societatii si nici un proiect societal."
Si-atunci? - ma mir eu. "In 1968 au avut un proiect, ne amintim de evenimente, dar nu le asemanam. Actualele revendicari, foarte personale, demonstreaza criza prin care trece societatea franceza. In descrierea evenimentelor ai spune ca ei cer ceva foarte concret." Dar in interpretare psihopolitica? "Politica, in sensul clasic al termenului ca orientare catre luarea puterii, cu o conceptie asupra societatii (nou, vechi), nu mai conteaza pentru ei. Faptul ca nu se refera la alt model de societate exprima bine un sentiment generalizat la ora actuala, de a nu avea incredere in politica, nici de dreapta, nici de stanga. Vidarea de imaginatie a imaginarului contestatiei poate fi interpretat ca negare a politicii, in sensul tratatelor de stiinte politice, ca privire asupra trecutului si punte spre viitor. Este o revolta pura."
Cu ce consecinte? "Revolta este o actiune de contestare esential negativa, opineaza Dorna. O revolta nu-si propune nimic in termeni de stiinta politica. Asistam la o contestare care acum pare de neinteles. Tinerii se revolta pentru ca nu este munca pentru ei. Constata eroarea de a fi crezut ca simpla pregatire superioara le poate da de lucru. Sunt diplome si doctorate multe, dar nu si locuri de munca potrivite acestor formatii. O revolta, daca vreti, contra sistemului economic. Sistem liberal devenit irational si prin aceea ca solicita transformari din ce in ce mai rapide, la care societatea nu poate raspunde imediat. Unde vom ajunge cu acestea? Probabil spre o ruptura cu modelele clasice ale actiunii politice si modelele tehnocratice ale guvernarii. Toate problemele rezida in capacitatea pe care elitele de la putere o vor avea de a propune un model alternativ."
Greu de inteles, asadar, si pentru psihosociologii francezi, ce se petrece in Franta. Cum sa explici in Romania revolta unor tineri neafectati de legea CPE impotriva ei? Cu asemenea intrebare remarc un nou panou stradal parizian cu scopuri adecvate la ceea ce mai varstnicii romani stiam ca se numea "luna curateniei la orase si sate". In imaginea mobila care-mi atrage atentia, langa o somptuoasa cada, catelul preafrumoasei care se imbaiaza tocmai isi ispraveste "nevoile". "In
casa dv lasati lucrurile asa?" - te intreaba scribul anonim al contrastantei imagini. "Parisul e tot casa dvs." - te obliga el la concluzia finalizata cu anuntul ca, pentru acela care nu curata murdaria lasata de cainele lui intr-un spatiu public, amenda este de 183 euro!
Dificila asemenea lume... Dar parisianul, francezul ar intelege oare, drama catelului bucurestean Bosquito ori mandria colectivului de bloc pentru fidelitatea cainilor comunitari din parcare?
DIN PRINCIPIU
"Sa nu uitam ca in memoria sociala a grevistilor, Franta este locul de origine al democratiei. Prin introducerea CPE se incalca grav unul dintre principiile fundamentale ale acesteia: nediscriminarea pe motiv de varsta ori educatie"
Patrice Georget
|
DECALAJE
"Cand de pe inaltimile Filaretului am vazut intinzandu-se in fata mea orasul Bucuresti, inecat intr-un ocean de verdeata, l-am intrebat pe tovarasul meu de calatorie: - Ce distanta este intre Paris si Bucuresti? - Trei secole, domnule"
Ulysse de Marsilliac
|
CONTRADICTII
"Pe de o parte, mass-media spune ca suntem o societate fericita, ca suntem bucurosi ca totul merge bine etc. Pe de alta parte, daca traim intr-o societate asa de fericita, atunci de ce consumam atatea medicamente, calmante, droguri, euforizante pentru a «intra in forma»?"
Serge Moscovici
|
DIPLOME
"Tinerii se revolta pentru ca nu este munca pentru ei. Constata eroarea de a fi crezut ca simpla pregatire superioara le poate da de lucru. Sunt diplome si
doctorate multe, dar nu si locuri de munca potrivite acestor formatii"
Alexandre Dorna
|
|
CONTINUTUL CONTRACTULUI PRIM
|
|
"Contractul de prima angajare" (prescurtat CPE in presa franceza) are, sintetic, urmatoarele continuturi si efecte:
Se refera la tinerii angajati, fara calificare de nivel superior, in varsta de mai putin de 26 de ani din oricare institutie franceza;
Prevede o perioada de incercare de doi ani, timp in care tinerii pot fi licentiati, fara explicatii, in urmatoarele conditii de preaviz:
- doua saptamani, daca licentierea se produce in primele sase luni de munca;
- o luna, daca licentierea are loc dupa sase luni de munca;
- procedura este si mai simplificata pentru angajatorul care nu convocase salariatul la un interviu prealabil angajarii;
In caz de desfacere a CPE dupa mai mult de patru luni de munca (si daca nu beneficiaza de alt ajutor social), tanarul va primi o alocatie forfetara de 16,40 euro pe zi timp de doua luni. In celelalte situatii se aplica regulile generale ale indemnizatiei de somaj.
Un salariat CPE licentiat in timpul perioadei sale de incercare poate fi reangajat chiar de aceeasi firma dupa o perioada de trei luni.
|
|
CHIRAC A PROMULGAT LEGEA
|
|
Presedintele Frantei a incercat, ieri seara, sa aplaneze criza anuntand promulgarea controversatei legi, dar promitand in acelasi timp revizuirea ei imediata. Cum era de asteptat, in ciuda acestui aparent recul, primele reactii ale sindicatelor si opozitiei de stanga au fost negative, precizeaza AFP. Sursa adauga ca acestea si-au reafirmat solicitarea retragerii legii pur si simplu si si-au mentinut chemarea la noi manifestatii in intreaga Franta, la 4 aprilie. Promulgarea oficiala a legii ar putea permite salvarea imaginii premierului de Villepin, care a refuzat orice concesie majora si a transformat legea intr-o lupta personala. (Marina Constantinoiu)
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
