x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cea mai de preţ comoară

Cea mai de preţ comoară

de Anca Alexe    |    04 Sep 2009   •   00:00
Cea mai de preţ comoară

De la marile scrieri şi până la coroanele reginelor, de la descoperirile de valoare şi până la creatorii de tezaure, de la resursele munţilor şi până la exploatarea de zăcăminte... Ediţia de Colecţie din 7 septembrie este dedicată poveştii aurului de-a lungul timpului în România.



În operele literare din vremuri mai apropiate de noi, aurul apare şi ca obiect preţios în sine, dorit de inimile lacome ale unora şi de ochii hulpavi ai altora. Motivul doririi aurului ca bun care exprimă avuţia şi poziţia socială apare în "Ţiganiada" lui Ion Budai-Deleanu, "Principele" lui Eugen Barbu, în romanele sadoveniene "Creanga de aur" şi "Fraţii Jderi", ca şi în nuvela "Comoara" a lui Ioan Slavici. Pe de o parte, scriitorii au fost cei care s-au folosit de preţiosul metal pentru a scoate la iveală valoarea sa inestimabilă. Pe de altă parte, studiile industriei miniere au clasat România printre cele mai mari producătoare de minereuri auro-argentifere din Europa. În ţara noastră există 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere. Producţia de aur a scăzut însă constant în ultima vreme. În 2001, ţara noastră a produs 2,5 milioane de tone, în 2002 a scăzut la 1,13 milioane de tone, pentru ca anul următor să ajungă la 1,87 milioane de tone, iar în 2004 a ajuns la doar 1,43 milioane de tone, conform datelor Euromines, Asociaţia Europeană a Mineritului.

De valoare

Aurul din subsolul României valorează 10,35 miliarde de dolari. Memoriul de prezentare a proiectului Roşia Montană de pe site-ul Ministerului Mediului arată că în cele patru posibile exploatări ale Roşia Montană Gold Corporation ar exista 272,7 tone de aur, adică 8,8 milioane de uncii. Pe lângă acestea se mai află şi 945,5 milioane de tone de argint, echivalentul a 30,4 milioane de uncii din acest metal. Astfel, numai aurul de la Roşia Montană valorează la preţul pieţei 8,4 miliarde de dolari, iar argintul aduce şi el o valoare de 4,48 miliarde de dolari.

OBIECTE DE PODOABĂ
De asemenea, anul acesta s-au împlinit 2.030 de ani de atestare documentară a mineritului aurifer în zona Brad. Valoarea exponatelor din colecţie constă în faptul că acestea nu au fost prelucrate. Ele sunt aşa cum au fost scoase din pământ de mineri şi nu au suferit nici o prelucrare ulterioară. Toate exponatele din aur au între 12 şi 22 de carate. După mai mult de 2.000 de ani de minerit aurifer în zonă, în 2006, de la Exploatarea Minieră Barza-Brad, a fost scos ultimul gram de aur din adâncuri. În peste 2.000 de ani, activitatea în subteran a fost oprită doar o singură dată, pentru trei luni, în timpul Revoluţiei de la 1848. Unul dintre cele mai mari tezaure de aur găsite pe teritoriul românesc este cel de la Hinova, judeţul Mehedinţi.

"Cloşca", Regina Maria şi brăţările dacice

Cel mai vestit tezaur descoperit pe meleagurile noastre este fără doar şi poate cel de la Pietroasa, supranumit "Cloşca cu puii de aur". Datează din perioada migraţiilor şi a fost atribuit de arheologi goţilor. Destinul a făcut ca doi ţărani care luau piatră de pe dealul Istriţa, la nord de Pietroasa, să descopere comoara în primăvara lui 1837. Cei doi au acţionat după dictonul "ce-am găsit al meu să fie" şi au pitit aurul în pod. O mare amatoare de astfel de poveşti şi de bijuterii a fost Regina Maria a României, cea care deţinea numeroase piese de mare valoare, spune Dorina Tomescu, muzeograf I la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). Ea a scris în una dintre publicaţiile periodice ale instituţiei, intitulată "Muzeul Naţional", două articole ample dedicate bijuteriilor şi rochiilor somptuoase care i-au aparţinut acestei iubite regine. Urmând "firul" aurului, cercetătorii aduc aminte şi de brăţările dacice. Descoperite în urmă cu patru ani pe teritoriul Hunedoarei, tezaurul format din 15 brăţări spiralate din aur constituie obiect de dispută între autorităţi, specialişti şi 13 inculpaţi, trimişi în judecată pentru traficarea lui. Anchetatorii şi mulţi dintre specialiştii în domeniu consideră că brăţările dacice sunt autentice şi reprezintă un tezaur mai valoros decât "Cloşca cu puii de aur". Deosebirile dintre ele în greutate şi detalii atestă că fiecare a fost lucrată individual. Dimensiunile lor neobişnuite şi greutatea mare constituie un indiciu că nu erau bijuterii personale, ci însemne ale puterii. Principalele argumente de autenticitate vin din tehnica lor de prelucrare.

×
Subiecte în articol: special