x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ceaușeștii după război

Ceaușeștii după război

de Florin Mihai    |    25 Ian 2008   •   00:00
Ceaușeștii după război

RETEAUA - Ilegalistul Ceaușescu a facut repede cale și neamurilor sale. La 90 de ani de la nașterea lui Nicolae Ceausescu, documente inedite din arhive intregesc personajul. Alte noutati despre Nicolae Ceausescu, omul care detine de zece ani in sondaje recordul de cel mai iubit si cel mai urat lider roman, cititi in numarul de colectie de luni, 28 ianuarie a.c. Numarul este insotit de un CD de exceptie, continand cele mai cunoscute cantece patriotice.

RETEAUA - Ilegalistul Ceaușescu a facut repede cale și neamurilor sale. La 90 de ani de la nasterea lui Nicolae Ceausescu, documente inedite din arhive intregesc personajul. Alte noutati despre Nicolae Ceausescu, omul care detine de zece ani in sondaje recordul decel mai iubit si cel mai urat lider roman, cititi in numarul de colectie de luni, 28 ianuarie a.c. Numarul este insotit de un CD de exceptie, continand cele mai cunoscute cantece patriotice. In Romania traditia promovarii rudelor in functii de conducere era o afacere practicata din perioada fanariota. Mai tarziu, la cumpana dintre secolele XIX-XX, membrii familiei Bratianu isi imparteau frateste demnitatile din stat si din Partidul Liberal. Dupa instaurarea dictaturiiproletare, fostii ilegalisti au avut, la randu-le, grija de copii si de neveste. In 1989, clanul Ceausescu conducea tara. Din recentele dosare puse in circuitul cercetarii aflam ca imediat dupa ce fostul ilegalist Nicolae Ceausescu urca sus, deschide si calea fratilor si nevestei sale catre pozitii importante in diverse domenii.

LENUTA SI MINCIUNILE DE LA DOSAR. Cele mai multe marturii ne-o infatiseaza pe Lenuta Petrescu, viitoarea prima doamna Elena Ceausescu, ca o femeie mediocra, limitata intelectual si rea. Se nascuse la 7 ianuarie 1919 in comuna Petresti (judetul Dambovita) unde urmase patru clase primare. Era fiica lui Nae si a Alexandrei, tarani mijlocasi care aveau un lot de 8 pogoane. Intre anii 1936-1944 a lucrat ca muncitoare textilista in diferite fabrici din Bucuresti. In 1948 PMR a declansat verificarea tuturor membrilor de partid, anul urmator venindu-i randul si Elenei Ceausescu sa-si dovedeasca trecutul in fata Comisiei. Ca mai toti membrii de partid, a completat un chestionar prin care informa partidul despre activitatea sa pana in acel moment. Conform propriilor declaratii, consemnate in dosarul de cadre, ea ar fi intrat in miscarea sindicala, la textila, inca de la prima slujba de ucenic in fabrica Lantex (1936). Ulterior ar fi activat intr-o organizatie de masa Apararea, pentru ca din 1939 sa intre in randurile PCR. Nici un martor nu a fost chemat sa-i confirme spusele astfel incat Comisia de Verificare i-a recunoscut stagiul in PCR incepand cu data de... 23 august 1944! Reiesea astfel ca in chiar ziua indepartarii Antonestilor, partidul o primise in randurile sale si pe Elena Ceausescu. In realitate, nici Gheorghiu-Dej, nici Ceausescu nu se aflau in acea zi in Bucuresti, nu stiau nici macar ce se intampla, nicidecum sa mai tina sedinta de primire in partid.

LA PACHET CU MAMA LUI TISMANEANU. A lucrat pe linie de UTC pana in 1945 si mai departe in judeteana PCR Ilfov pana in 1947, stabilea Comisia de Verificare, cand intrerupe munca pe motive de boala si familiare (sic!), complacandu-se in acelasi timp si intr-o stare de delasare. In timpul activitatii a reusit sa se achite constiincios de sarcini, dand dovada de spirit de initiativa si orientare. Este o tovarasa energica si activa. Mai este stapanita de orgoliu si nu e patrunsa de spiritul autocritic. Este o tovarasa atasata de lupta clasei muncitoare, trebuie ajutata. Odata trecut testul verificarii, Lenuta a prins curaj, cerand in 1951 rectificarea vechimii de membru de partid. Dosarul ei si al Herminei Tismaneanu (nascuta Marcusohn), sotia lui Leonte Tismaneanu si mama lui Vladimir Tismaneanu, au fost analizate la pachet. Nu intamplator sotia tovarasului Nicu, ajuns acum seful politic al Armatei, este pusa alaturi de Hermina Tismaneanu al carei nume era mult mai cunoscut. Spre deosebire de Elena Ceausescu, sotii Hermina si Leonte Tismaneanu luptasera voluntar de partea republicanilor spanioli si, dupa infrangerea acestora, s-au refugiat in Uniunea Sovietica, unde au lucrat la Radio Moscova. Din dosarul de cadre al Elenei Ceausescu reiese doar decizia luata de Comisie in cazul ei, de a nu se acorda stagiul de partid incepand cu anul 1939. Cu toate acestea, abia in 1960 cererea Elenei Ceausescu s-a rezolvat, pe baza unor marturii fabricate la comanda. Ion Ionita, aflat in acea perioada in structurile inalte ale Ministerului Apararii si in subordinea lui Nicolae Ceausescu, si-a amintit brusc despre realizarile pe linie de partid ale Lenutei Petrescu din anii razboiului. Eu nu imi reamintesc cine mi-a comunicat ca tovarasa este membra de partid, scria Ion Ionita, insa tovarasa era considerata de tovarasii din comitetul de sector ca este membra de partid.

MUNCI DE LĂMURIRE.Din dosarul de cadre al lui Ilie Ceausescu (nascut in 8 iunie 1926) aflam ca acesta facuse scoala mai multa decat ceilalti frati ai sai, absolvind sapte clase primare in Scornicesti (1933-1940). Dupa doi ani si-a incercat norocul ca ucenic la Uzinele Margineanca din Bucuresti, dar nu a fost primit din cauza lipsei de pregatire. S-a intors acasa langa parinti, lucrandu-si lotul de pamant de 1,5 ha. Potrivit propriei declaratii din timpul verificarilor de partid (1949), era membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) din 1946, activand totodata la sectia de propaganda si agitatie a PMR din Scornicesti. Traia din salariul de casier primit de la Cooperativa de Consum locala (1947-1950). Taran sarac, Ilie Ceausescu a dus munca de lamurire in alegerile din 1946, a dus munca de lamurire in randurile tineretului din comuna, organizandu-l, il caracteriza Comisia de Verificare. A luat parte la munci voluntare, pe santier, si plateste cotizatia. Din 1952 a parasit pentru a doua oara locul de bastina. Izbucneste in el, dintr-o data, focul dorintei pentru studiu. Dupa clasele primare din Scornicesti, a urmat, pe rand, Scoala Militara Politica (1952-1953), Academia Militara (1955-1959). Prin diferenta de examene a obtinut si diploma de absolvent al Facultatii de Istorie (1963). Postul de secretar general al fratelui atrage si urcusul lui Ilie. Dupa 1975 a facut cariera in Ministerul Apararii Nationale, unde a condus Directia Organizatorica (1975-1979), dictand astfel cine si cand promova in minister. Cele mai importante functii au fost cele de secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei si adjunct al ministrului Apararii Nationale (1983-1989). A publicat volume despre istoria militara a romanilor, fiind considerat pana la moartea fratelui sau, istoricul militar numarul unu al Romaniei, curtat de ceilalti mari istorici pentru influenta sa in breasla. Ca n-avea gimnaziu si liceu, pe cine interesa cand era fratele tovarasului.

BRIGADIER IN... MINISTER! Nascut la 19 martie 1932, Ion Ceausescu era mezinul familiei Ceausescu. Ca si ceilalti, a terminat primele patru clase primare in comuna natala. Dupa traseul fratilor mai mari vine in Capitala (1949). Aici s-a inscris la Scoala medie electrotehnica pe care a absolvit-o dupa patru ani. Era perioada in care regimul comunist forma cadre noi in domeniul economic, singura conditie fiind originea sanatoasa. Astfel ca Ion Ceausescu a fost trimis sa studieze la Facultatea de Electrotehnica din Moscova. O boala, nementionata in fisele dosarului de cadre, i-a intrerupt studiile (1955), obligandu-l sa se interneze in spitalele moscovite si bucurestene. Intors in tara, din dosare reiese ca a luat-o de la zero ca orice muncitor de rand. Combinatul 30 Decembrie 1947 l-a angajat muncitor legumicol, iar apoi a ajuns sef de brigada. Tanar de viitor, purtand un nume mare in viata politica, Ion Ceausescu a devenit o partida. Socru i-a devenit insusi Alexandru Ienciu, directorul combinatului. In paralel, urma, la fara frecventa, si cursurile Facultatii de Agronomie din Bucuresti. Din 1958 si-a depus candidatura pentru primirea in PMR. In perioada de candidatura nu lua cuvantul la adunarile generale de partid, era o fire cam timida, avertizau membrii comisiei care analiza activitatea aspirantilor la calitatea de comunist cu acte. Dupa stagiul obligatoriu de doi ani, a devenit membru de partid. A fost apoi propus si ales in unanimitate deputat in Sfatul Popular Regional (1960). Din simplu brigadier a trecut in functia de secretar general al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare (1969), iar apoi a ajuns al doilea om in minister (1972). De la Agricultura nu l-a mai scos nimeni pana in 1989. Intre timp devenise si... profesor universitar! Preda cursuri la catedra de legumicultura din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Balcescu si era doctor in stiinte economice pe aceleasi cai ca si ceilalti frati ai sai.

ALT CIZMAR. Singurul frate mai mare al lui Nicolae a fost Marin, nascut in 1916. A fost si el cizmar si ilegalist. Ajutat de calificarea sa, a trecut cu bine razboiul pe frontul de est, servind patria la atelierele de cizmarie ale Comandamentului de Armata. La finele conflagratiei s-a intors in tara o data cu Divizia de voluntari Horia, Closca si Crisan, in care se inrolase cu un an in urma. A lucrat in atelierele de cizmarie bucurestene si a tinut gestiunea unui depozit de vinuri. Un curs de specializare de un an in Cehoslovacia l-a recomandat la intoarcerea in tara (1954) pentru ocuparea postului de economist la Directia industriei pielii. Dupa alti doi ani s-a reintors in Praga, de data asta pe post de delegat permanent al Agentiei Economice Romane. De la distanta, a urmat cursurile liceului, Scolii Superioare de Partid Stefan Gheorghiu si Facultatii de Economie Generala. Apoi Ceausescu l-a instalat sef al Agentiei Economice a Romaniei din Austria. Putin dupa executarea perechii prezidentiale a fost gasit spanzurat la ambasada Romaniei din Viena (28 decembrie 1989).

SIMPATII LEGIONARE. Se spune ca tatal Andruta, beat fiind cand s-a dus sa-l declare la Primarie pe cel de-al saselea nou-nascut al sau, uitase ca mai avea acasa un Nicolae. Astfel ca in familie erau doi copii cu acelasi nume, Nicolae, viitorul lider al Romaniei si un alt Nicolae Andruta, nascut in 1924. Dosarul de cadre al lui Nicolae Andruta Ceausescu s-a pierdut, dar date despre el aflam din declaratiile fratilor. Astfel Nicolae Ceausescu mentiona ca fratele sau mai mic ar fi fost de profesie strungar si in politica ar fi simpatizat cu legionarii. Aceasta greseala de tinerete putea cantari decisiv in ascensiunea unui tanar dupa 1945, dar datorita ilegalistului Nicolae mai mare, a fost primit in partid si celalalt chiar in timpul riguroaselor verificari din 1948. A ajuns intr-un an secretarul organizatiei de baza in Scornicesti si administrator al morii din localitate. In 1960 era locotenent de Militie. In scurt timp a urcat gradele militare, devenind general.

CHELNER SI NEGUSTOR. Nici dosarul de cadre al lui Florea Ceausescu, al doilea frate al lui Ceausescu, nascut in 1922, nu s-a pus in circuit. Despre primele sale locuri de munca avem informatii contradictorii provenite chiar de la frati. Potrivit lui Ilie, Florea ar fi fost casatorit in Bucuresti unde a lucrat chelner (1946) si negustor (1949). Din 1949 ar fi obtinut si carnetul de membru de partid. Nu stim exact momentul in care Florea si-a descoperit vocatia de ziarist, dar articole semnate cu numele sau au aparut in Scanteia. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;br /gt; lt;stronggt;SURORILE.lt;/stronggt; Sora cea mica a lui Nicolae, Elena, casatorita Barbulescu, a avut si ea un traseu deosebit. La inceput parea sa o multumeasca ipostaza de taranca la CAP Scornicesti. Maritata cu Vasile Barbulescu, sotii urca impreuna spre noi culmi de progres si civilizatie, dupa cum se exprima fratele Nicolae de la tribuna despre popor. Cumnatul lui Ceausescu e ales presedinte la CAP Scornicesti, apoi membru in Consiliul Agriculturii si in cele din urma dirijeaza toata agricultura tarii. La randul ei, Elena trece de la cultura de camp la istorie, promovarea in functia de inspector general al invatamantului doljean venind fulgerator. Alte doua surori, Niculina (nascuta in 1914) si Maria (1920) au ramas... la saiba si respectiv la cratita!

LA CADRE. Are cinci frati si trei surori. Un frate a fost muncitor cizmar membru de partid din ilegalitate, iar in prezent este atasat comercial in Cehoslovacia (Marin Ceausescu, n.n.), al doilea este secretar al CC al PMR (Nicolae Ceausescu), al treilea este maistru mecanic membru de partid (Florea Ceausescu), altul este ofiter anul IV la Academia Militara (Ilie Ceausescu), este membru de partid, fost UTC-ist si ultimul a fost strungar, iar in prezent este ofiter de Militie (Nicolae Andruta), membru de partid. Surorile: una este rihtuitoare (Niculina Rusu), alta este casnica (Maria Agachi), iar a treia este membra in Gospodaria Agricola Colectiva (Elena Barbulescu), membra de partid.

Fișa din dosarul de cadre al lui Ion Ceausescu 25 februarie 1960

Elena si Nicolae Ceausescu, in lume si acasa. In aparitiile publice, Elena si Nicolae Ceausescu pozau in familisti convinsi. Apareau insotiti de parintii ramasi in viata (Alexandra Petrescu si Andruta Ceausescu), dar in realitate relatiile de familie erau reci. Dupa numirea in functia de secretar al partidului, Ceausescu s-a distantat de ai sai. Cu rudele nu prea se vizitau, a relatat Suzana Andreias, sefa serviciului de personal din Palatul Primaverii. Doar acesti prieteni ai lor veneau la Snagov, (Stefan Andrei, Beldeanu, Verdet, Iosif Banc, Blajovici, n.n.), iar in Primaverii nu se vizitau cu nimeni. Cu rudele mai indepartate se pare ca sotii Ceuasescu rupsesera orice legatura. Nu eram destul de bun pentru el, i-a marurisit lui Camil Roguski Florea, un var de-al lui Ceausescu. Dupa 1945, nu ne-am mai intalnit niciodata. Era un taran modest, dogar, care locuia la cateva case de parintii lui Nicolae. In schimb aparentele erau salvate la aniversarile Geniului din Carpati. Cand erau zile onomastice, relata aceeasi Suzana Andreias, mancau cu parintii, stateau la masa impreuna, dar numai la zilele astea onomastice, nu in fiecare zi. Mai mult acces aveau se pare rudele din partea Elenei Ceausescu, mai putin numeroase. Copiii lui Gheorghe Petrescu erau printre putinii invitati care aveau privilegiul de a dormi in vila din Snagov. 

 

×