Cei care au participat la 23 August au disparut

23 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Semnatarii conventiei de formare a Blocului National Democrat au fost printre primii inchisi, in 1948, dupa ce Partidul Comunist a preluat puterea, instaurand "dictatura proletariatului".

CRISTINA DIAC

Dupa semnarea Armistitiului, ministrul comunist al Justitiei, Lucretiu Patrascanu, a promulgat legea cu privire la arestarea si judecarea "celor care poarta raspunderea materiala si morala a dezastrului tarii".

Respectiva lege este efectul prevederii din Conventia de Armistitiu prin care partea romana se angaja "sa dizolve formatiunile de tip fascist si orice organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si, in special, Uniunii Sovietice" si "sa colaboreze cu Inaltul Comandament Aliat (sovietic) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi".

EPURARI. La finele lui septembrie, ziarele publica decretele privind epurarea justitiei, a aparatului de stat central si a administratiei locale de elementele considerate fasciste si profasciste. Incepe prigoana si impotriva "celor care, prin cuvantul lor, au constituit un suport moral al regimurilor dictatoriale trecute", dupa cum scrie "Scinteia".

In felul acesta se declanseaza vanatoarea nemiloasa a "colaborationistilor", intr-o tara unde oricine putea fi desemnat vinovat dupa anii razboiului, in care se succedasera trei regimuri de dictatura favorabile Germaniei naziste.

Morile justitiei conduse de Patrascanu, primul comunist din Romania devenit ministru, i-au strivit insa, printre cei dintai, pe complotistii impotriva lui Antonescu. La putina vreme dupa eveniment, rolurile actului de la 23 August fusesera distribuite altor personaje. Autorii care scrisesera partitura originala devenisera incomozi. Un adevar intuit, printre primii, de fruntasul taranist Sabin Manuila (plecat clandestin, in ultimul moment, in emigratie), in casa caruia Patrascanu avusese ultima intalnire secreta cu Iuliu Maniu, in dimineata zilei de 23 august 1944. "Toti cei care au facut 23 August trebuie sa dispara!", a prezis Manuila, la aflarea vestii ca liderul social-democrat Constantin Titel-Petrescu fusese arestat. Vine, matematic, randul lui... Patrascanu.

MESAGERUL. Daca majoritatea eroilor actului din august 1944 au reintrat in istorie dupa 1989, unul dintre personajele principale continua sa ramana in umbra.

Fara serviciile lui Ioan Moscony-Styrcea, de principal mesager intre Curtea Regala si reprezentantii partidelor semnatare ale Blocului National Democrat, ar fi fost greu de realizat complotul impotriva lui Antonescu. Apropierea fata de tanarul monarh si, totodata, relatiile pe care le avea cu Anglia l-au transformat, fara indoiala, intr-o eminenta cenusie a Regelui Mihai. Un sfetnic despre rolul caruia nu i-a mai placut nimanui sa vorbeasca.

Ioan (Ionel) Mocsony-Styrcea s-a nascut la Cernauti, in 1909. Tatal sau a fost Ion Styrcea, sambelan al Curtii Imperiale din Viena. Luptator pentru unirea Bucovinei cu Romania, Ion Styrcea a fost membru al Consiliului National Roman din Cernauti, dupa unire devenind maestru de ceremonii al Curtii Regale din Bucuresti, iar in timpul domniei lui Carol al II-lea, membru in Consiliul superior al Frontului Renasterii Nationale.

Conform relatarilor unor anchetati in cazul Patrascanu, datorita unor relatii de homosexualitate intre tatal sau si baronul austriac Antoniu Mocsony de Foen, Ionel Styrcea a fost adoptat, la 16 ani, de baron.

Dupa moartea baronului, proprietarul unui intins domeniu pe Valea Muresului, intre Deva si Arad (care curpindea si Castelele Bulci si Savarsin), tanarul Ionel devine unul dintre cei mai bogati oameni din Romania. Licentiat in limbi moderne la Universitatea din Cambridge, tanarul aristocrat va fi numit, in 1930, mare maestru de vanatoare al Curtii Regale, iar in timpul razboiului, maresalul aceleiasi Curti. O pozitie pe care si-a castigat-o - conform acelorasi documente de arhiva - prin amicitia cu Regele Mihai. Apropierea de Curtea Regala a fost intarita si prin "vanzarea" Castelului Savarsin (cu pret simbolic) tanarului Rege Mihai.

SCADENTA. In mai 1944, Ioan Mocsony-Styrcea a fost inlocuit din functia de maresal al Curtii Regale cu generalul Constantin Sanatescu, pentru a camufla adevaratele scopuri cu care acesta din urma se afla in anturajul regelui. Styrcea a redevenit mare maestru de vanatoare, demnitate care-i permite drumuri prin tara si intalniri sustrase controlului autoritatilor regimului Antonescu. Astfel, Mocsony-Styrcea a putut asigura si legaturile dintre cei implicati in arestarea lui Antonescu.

Arestat in 1947 in "procesul Maniu", spre deosebire de restul lotului, care a primit sentinte mari, Mocsony-Styrcea a fost condamnat la numai doi ani de inchisoare corectionala, ca rasplata a colaborarii cu anchetatorii in "dezvaluirea legaturilor lui Maniu cu americanii".

Nu a fost eliberat insa, in 1952 fiind adus de la penitenciarul din Craiova la Bucuresti, unde a fost recrutat de catre anchetatorii "grupului Patrascanu" ca "scenarist si actor" al procesului din 1954. Cu ajutorul lui au fost compuse actele de acuzare. Conform acestuia, Lucretiu Patrascanu si ceilalti 28 de acuzati de "crima contra pacii", "complot antistatal" si spionaj au primit pedepse grele, doi dintre ei (Patrascanu si Koffler) fiind executati.

Potrivit acuzatiilor fabricate, la Castelul Bulci (mostenit de la baronul austriac, tatal adoptiv al lui Styrcea) a fost plasat sediul "complotului antistatal" coordonat de englezi si americani. Agentul lor in Romania este desemnat de catre anchetatori ca fiind Lucretiu Patrascanu. Cei implicati in complotul impotriva lui Antonescu din august 1944 au fost anchetati - ulterior, majoritatea condamnati - ca spioni anglo-americani. Scopurile pentru care actionasera atunci au fost falsificate in folosul istoriei deja rescrise intr-o alta forma de catre propagandistii regimului comunist.

EXILUL. Lui Styrcea i s-a promis, chiar de catre ministrul de Interne de atunci, Alexandru Draghici, ca, daca isi va juca bine rolul in ancheta si proces, va primi o condamnare formala, fiind lasat sa plece in Elvetia, unde se afla la sotia sa. Promisiunea nu a fost tinuta. Condamnat la 15 ani de munca silnica si confiscarea averii, abia la amnistia generala a detinutilor politici, din 1964, baronul a fost scos din inchisoare si aruncat intr-un avion cu destinatia Elvetia. Ofiterul de Securitate desemnat sa-l pazeasca nu cunostea aproape nimic din biografia personajului pe care-l insotea si pazea.

Fostul mesager si apropiat al Regelui Mihai a murit departe de tara, incercand, probabil, sa-si stearga din memorie tragedia ce i-a marcat viata dupa schimbarile din august 1944.

Iuliu Maniu

Iuliu Maniu a fost presedintele Partidului National Taranesc pana in 1933, apoi din nou intre 1937-1947. A indeplinit functia de prim-ministru al Romaniei Mari in perioada 1928-1931 si doar cateva luni in 1932.

Pe parcursul ultimului deceniu de viata a fost un opozant al regimului de dictatura militara al lui Ion Antonescu, apoi al regimului comunist. Dupa esecul tentativei de a fugi din tara in iulie 1947, cunoscuta sub numele de "Evenimentul Tamadau", Maniu este acuzat de Tribunalul Militar Bucuresti de inalta tradare si condamnat la munca silnica pe viata. Deja bolnav cand a fost retinut, a murit, in 1953, unde a stat in regim de izolare totala.

A fost ingropat in cimitirul spitalului inchisorii, este dezhumat in 1967 si dus la Badacin, satul lui natal.

Constantin Titel Petrescu

Asemeni multora dintre capii opozitiei anticomuniste, Constantin Titel Petrescu a fost arestat la 6 mai 1948. In ianuarie 1952 este incarcerat la Jilava, unde va fi judecat pentru crime impotriva statului.

In urma procesului, este condamnat la inchisoare pe viata. A stat trei ani la inchisoarea de la Sighet. In 1954 va fi readus la Bucuresti pentru cercetari.

In 1955 a acceptat sa semneze o declaratie de adeziune la regim. In schimbul ei, autoritatile se angajau sa elibereze din inchisori o serie de social-democrati. El insusi a iesit din inchisoare, dar a fost mentinut in arest la domiciliu. Desi scrisoarea-manifest a fost publicata in Scinteia, autoritatile nu si-au tinut promisiunile. Putini social-democrati au fost eliberati.

Constantin Titel Petrescu a murit in septembrie 1957.

Gheorghe Bratianu

Gheorghe Bratianu s-a nascut in 1898, in vestita familie a Bratienilor, ca unic fiu al lui Ionel Bratianu. Avand exemplul tatalui sau, a urmat si el o cariera politica.

De-a lungul carierei sale a avut insa mai mare succes ca istoric decat ca om politic.

Dupa 23 August 1944, alaturi de Partidul National Taranesc, s-a impotrivit ascensiunii comunistilor la putere.

A fost arestat si inchis la Sighet in mai 1950, fara nici un proces si acuzatie oficiala. Din noiembrie 1952 pana in aprilie 1953, familia nu a stiut nimic de el, crezandu-l mort. Apoi au aflat ca s-a sinucis.

Enigma mortii lui inca nu a fost descifrata. Nici pana astazi nu se stie exact cum a murit. Insuficienta respiratorie este indicata ca fiind cauza mortii sale pe certificatul de deces emis de medicul inchisorii.

Lucretiu Patrascanu

Dupa 23 August 1944, timp de aproape patru ani, in calitate de ministru al Justitiei, a fost unul dintre cei mai activi lideri comunisti in procesul sovietizarii Romaniei.

Dupa declansarea, in lagarul comunist, a proceselor staliniste postbelice, in 1948, a fost arestat. In ancheta ce-a durat sase ani si in care au fost interogati peste 100 de oameni i s-au adus cele mai fanteziste acuzatii (agent anglo-american, exponent al burgheziei strecurat in conducerea partidului, complotist impotriva ordinii de stat etc). Anchetat in stare de izolare totala, supus unor mari presiuni psihice, Patrascanu a incercat, in trei randuri, sa se sinucida.

Condamnat la moarte, a fost executat in 1954, fiind reabilitat in 1968, in contextul unei alte manipulari politice.