Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta este un hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor și părinților pentru a înțelege, a preveni și a răspunde adecvat situațiilor de bullying și a îmbunătăți climatul școlar. De peste 10 ani, Salvați Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinții și mai ales cu copiii, în școli și comunități, pentru a schimba atitudinile și comportamentele de bullying. Organizația consideră că este important ca fiecare actor să-și înțeleagă rolul și să-și asume soluționarea unui fenomen care are consecințe grave asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor, iar școala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranță. Experiența organizației, susținută de date din intervențiile directe în școli, arată că sancțiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea și vulnerabilitatea copiilor implicați. Noul centru de resurse a fost inaugurat săptămâna aceasta, la București.
Înțelegând toate implicațiile socio-economice ale acestui fenomen cu impact major asupra capitalului uman al României, de mai bine de 10 ani Salvați Copiii cercetează bullyingul, ca fenomen, în contextul din România, dezvoltând programe cu impact dovedit asupra copiilor cu vârste între 3 și 17 ani.
Prin aceste inițiative, organizația a contribuit decisiv la recunoașterea gravității bullyingului și la dezvoltarea unor soluții concrete și validate științific, centrate pe siguranța și bunăstarea copilului, integrând educația bazată pe valori, participarea relevantă a copiilor, abordarea la nivel de comunitate educațională, dezvoltând rețele de suport între egali și comunități de practică ale specialiștilor.
Centrul de Resurse Antibullying, inaugurat săptămâna aceasta, este un spațiu fizic și virtual în care școlile și grădinițele primesc sprijin real pentru a construi comunități educaționale sigure și incluzive. Pe termen lung, Salvați Copiii își propune să aibă impact social relevant, contribuind la promovarea unei culturi sociale non-violente în România.
Mai multe tipuri de servicii
Serviciile oferite în cadrul Centrului de resurse antibullying răspund nevoilor identificate în grădinițele, școlile și familiile din România. Una dintre principalele ținte ale proiectului este pregătirea specialiștilor - profesori, consilieri școlari, personalul nedidactic din școli, specialiștii din sistemul de protecție a copilului, angajați ai birourilor de siguranță culturii sociale non-violente în România.
Alte ținte sunt dezvoltarea și punerea la dispoziția școlilor și grădinițelor de metodologii validate științific pentru prevenirea bullyingului și promovarea unui climat pozitiv; acordarea de consiliere și suport pentru copii, părinți și cadre didactice și referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate; creșterea gradului de participare a copiilor și tinerilor pentru programe de prevenire; derularea de campanii de informare și conștientizare pentru copii, profesori, părinți; analize și cercetări asupra fenomenului de bullying, însoțite de acțiuni de advocacy menite să influențeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri și resurse dedicate unui climat școlar sigur și incluziv.
Din echipa centrului fac parte experți în domeniul educațional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori. „Soluțiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală și cultivarea unor relații sănătoase în comunitatea școlară. Este esențial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulți care îi ascultă, îi implică și le validează contribuția. Doar printr-un efort comun, empatic și coerent putem răspunde cu adevărat nevoilor copiilor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte Executiv Salvați Copiii România, cu ocazia inaugurării Centrului de Resurse Antibullying.
Anchetă sociologică în școli
O recentă anchetă sociologică realizată de Salvați Copiii România arată că întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%) și situația economică a familiei acestuia (39%).
În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie (65%) și anturaj (61%).
„Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, observăm că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți”, arată specialiștii care au realizat cercetarea.
Asumarea responsabilității e împărțită
Același studiu arată că doar 7 profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școală reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii. Deși 9 din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, remarcăm că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului.
Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari). În schimb, 1 din 5 participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari - 33,8% - sunt de această părere).
Înțelegerea actorilor implicați
Specialiștii care au realizat acest studiu subliniază existența unei confuzii în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.
Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități nonformale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).
Citește pe Antena3.ro
