Centura promisiunilor, basmul fără sfîrşit

Dezvoltările imobiliare din nordul Capitalei au dus la sufocarea traficului pe şoseaua de centură a Bucureştiului. Autorităţile au promis încă din 2003 extinderea şoselei la patru benzi, dar lucrările s-au blocat în exproprierea terenurilor.

Un drum pe centura Capitalei reprezintă o adevărată aventură. Zgomot infernal provocat de sutele de tiruri şi de camioane, şoferi nervoşi înjurînd autorităţile din cauza stării jalnice a infrastructurii, cratere în asfaltul deformat sub greutatea maşinilor ce-l calcă zilnic şi mult, mult praf. Asta este imaginea ce ţi se arată în momentul în care intri pe şoseaua de centură a Capitalei. Echipa Jurnalului Naţional a cronometrat cît durează un drum pe centura de nord a Capitalei şi a măsurat drumul, deoarece reprezentanţii Companiei de Drumuri nu au date cu privire la kilometri reali ai centurii. Cei 20 de kilometri care ne-au ieşit la numărătoare au fost parcurşi în mai bine de două ore. Deşi nu au fost impuse restricţii de circulaţie, pe centură se circulă cu dificultate, deoarece la intersecţiile cu localităţile întîlnite pe traseu se formează cozi interminabile, aici circulîndu-se la mica înţelegere a şoferilor. Calvarul şoferilor nevoiţi să intre pe centură pentru a evita aglomeraţia din oraş se pare că nu va lua sfîrşit curînd, deşi planurile autorităţilor includ extinderea la patru benzi a centurii existente şi construirea unei centuri noi cu regim de autostradă.

 
EXPROPRIERI. Modernizarea actualei centuri este un proiect vechi, care a fost făcut public pentru prima dată de Miron Mitrea în anul 2003. Fostul ministru declara că lucrările urmau să fie gata în 2005, însă pînă acum nici măcar nu au mai început. În prezent, pe şoseaua de centură circulă circa 60.000 de maşini pe zi şi se aşteaptă ca în cinci ani traficul să ajungă la circa 80.000 de vehicule pe zi. Problemele întîmpinate de autorităţi cu privire la exproprierile din zonă şi relocarea utilităţilor par să amîne la nesfîrşit termenul de predare a şoselei modernizate. "Exproprierile pentru centura de nord au fost realizate în proporţie de 85%. Celelalte, de 15%, sînt imobile pentru a căror expropriere sau transfer sînt necesare demersuri care implică durate de timp mult mai extinse. Relocarea utilităţilor a fost demarată pe întregul traseu al centurii de nord, activităţile specifice fiind în execuţie", ne-a explicat Maria Magdalena Grigore, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti.

 
LUCRĂRI. În urma licitaţiilor organizate de Compania de Drumuri au fost semnate contracte cu diferite consorţii pentru realizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi şi pentru completarea centurii.  Asocierea SC Jaypart – Romstrade – Sc Trapec SA s-a angajat să construiască 10 kilometri de drum în doi ani, SC Aktor SA – SC Viacins SA trebuie să construiască 3,1 kilometri în trei ani, iar SC Alpine Mayreder FCC Construccion SA s-a angajat să realizeze 7,25 kilometri în 18 luni. "Termenul de finalizare pentru cele trei tronsoane este de circa 18 luni, ceea ce înseamnă că la sfîrşitul lui 2009 lucrările se vor finaliza atît pe cele două tronsoane în care se extinde la patru benzi centura existentă, cît şi pe tronsonul care completează actuala centură", a declarat Ludovic Orban, ministrul Transporturilor. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în noiembrie 2007, iar termenul de finalizare este iulie 2009 pentru două tronsoane, iar pentru cei 3,1 kilometri realizaţi de SC Aktor SA – SC Viacins SA este trimestrul al doilea al anului 2010. Planul autorităţilor era ca, pînă la sfîrşitul lui 2009, legătura între Autostrada Bucureşti – Piteşti şi Bucureşti – Constanţa să se realizeze la nivelul a patru benzi de circulaţie.

Reprezentanţii Companiei de Drumuri nu au fost în stare să ne spună cîţi kilometri reali are centura de nord a Capitalei. "Nu sînt date statistice cu privire la lungimea centurii de nord, deoarece aceasta nu este continuă. Sînt mai multe zone în care drumul se întrerupe. Din aceste motive, în prezent, se lucrează la completarea centurii şi la lărgirea acesteia la patru benzi", ne-au explicat reprezentanţii CNADNR. Acelaşi răspuns l-am primit şi pentru centura de sud a Capitalei. De asemenea, un răspuns evaziv au dat şi cei de la Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Bucureşti, care au în administrare centura Capitalei.

BANI. Costurile pentru realizarea lucrărilor de extindere şi de modernizare a centurii de nord a Bucureştiului au sărit de la 70 de milioane de euro la peste 103 milioane de euro. "Lucrările de lărgire a centurii de nord se ridică, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la această dată, la valoarea de  372.407.000 lei", potrivit DRDP. În plus, la această sumă se adaugă şi banii alocaţi pentru exproprieri, care au ajuns la valoarea de 197.586.000 lei (circa 55 de milioane de euro). "Exproprierea terenurilor pentru centura de nord se ridică la valoarea de 197.586 mii lei (această sumă include valoarea terenurilor şi a investiţiilor existente pe acestea, conform rapoartelor de expertiză tehnică – evaluare întocmite de evaluatori autorizaţi ANEVAR, în conformitate cu legislaţia în vigoare)", potrivit DRDP.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

Centura de sud

Pentru centura de sud a fost finalizat şi aprobat Studiul de fezabilitate în baza căruia sînt în derulare, prin Direcţia Achiziţii Publice din cadrul CNADNR, procedurile de achiziţie a serviciilor de proiectare – fazele ulterioare – şi execuţie. Proiectanţii desemnaţi vor avea şi obligaţia întocmirii planului de amplasament şi delimitare a imobilelor expropriate, cît şi a planului coordonator – reţele,  în baza cărora se vor stabili suprafeţele de teren afectate şi se va demara procedura de achiziţie de servicii pentru exproprierea terenurilor. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la această dată, valoarea investiţiei este de 829.822.000 lei (peste 230 de milioane de euro). "Centura Bucureşti, denumită generic «de sud», se desfăşoară între intersecţia CB cu A2 Bucureşti – Drajna şi intersecţia CB cu A1 Bucureşti – Piteşti (31,92 km)", potrivit DRDP.

Autostrada de centură de un miliard de euro

Ministrul Transporturilor a declarat în repetate rînduri că Bucureştiul va avea o autostradă de centură a Capitalei realizată în regim de concesiune.

Autostrada de centură va avea o lungime totală de 100,9 km, fiind împărţită în "Autostrada de Centură Nord a Municipiului Bucureşti" (52,9 km) şi "Autostrada de Centură Sud a Municipiului Bucureşti (48 km)". Viitoarea centură de nord a Capitalei va avea şapte noduri rutiere şi 40 de pasaje şi poduri în lungime de 8,7 km. Autorităţile estimează că realizarea celor 52,9 kilometri, cît are Autostrada de Centură Nord a Capitalei, va costa peste un miliard de euro, adică în jur de 20 de milioane de euro pe kilometru de autostradă.

Autorităţile vor  să concesioneze autostrada pe o perioadă de 30 de ani, inclusiv serviciile de reparaţii şi întreţinere a autostrăzii. Valoarea lucrărilor de întreţinere este de circa 115 milioane de euro pe 30 de ani, iar lucrările pentru reparaţii sînt estimate la aproximativ 243 milioane de euro. În total, lucrările de întreţinere şi reparaţii pe 30 de ani se ridică la aproximativ 360 de milioane de euro. Pentru amortizarea investiţiei, concesionarul va percepe de la şoferii care vor utiliza autostrada o taxă de drum, care momentan nu se ştie cît va fi. Firme din China, Olanda şi Austria sînt interesate de realizarea autostrăzii de centură a Capitalei. Autorităţile estimează că licitaţia pentru construirea autostrăzii va avea loc la sfîrşitul acestui an, iar lucrările vor demara în primăvara anului viitor.

Construcţia este estimată să dureze 36 de luni. Noua autostradă va merge în paralel cu cea veche, la distanţe variind între 0,5  şi 7 km faţă de şoseaua de centură existentă. Viteza de proiectare este de 120-140 km/oră.

 
TRASEU. Potrivit studiului de fezabilitate, traseul viitoarei autostrăzi de centură va începe de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, km 18, va ocoli la est localitatea Bacu, va traversa rîurile Dîmboviţa, Zurbaua şi Săbăreni, Pădurea Rîioasa, se va intersecta cu calea ferată, apoi va traversa Rîul Colentina. Apoi, traseul se înscrie într-o zonă îngustă, între localităţile Mogoşoaia şi Buciumeni. Un colţ al Pădurii Buciumeanca va fi defrişat, însă Pădurea Corbeanca va fi ocolită. Tronsonul va intersecta apoi DN 1, între localitatea Petreşti şi staţia Petrom, şi va ajunge la sud de Baloteşti. De asemenea, se va intersecta cu Autostrada Bucureşti – Braşov, va trece la sud-vest de Pădurea Runcu, după care se va înscrie în spaţiul dintre localităţile Ştefăneşti şi Afumaţi şi va traversa balta Pasărea. La kilometrul 40, între Afumaţi şi Voluntari, centura va traversa DN 2, mergînd spre sudul Pădurii Domneasca, a Pîrîului Pasărea şi a Pădurii Pantelimon. În continuare, autostrada se va îndrepta spre sud, va ocoli proprietatea Mănăstirii Cernica, va traversa Lacul Cernica şi va ajunge în punctul final – Autostrada Bucureşti – Constanţa.