Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la această regulă nescrisă nu face excepție nici Guvernul Ciucă, care, respectând o tradiție mai veche, a decis că cercetarea nu merită 1% din PIB nici anul viitor, deoarece el are alte priorități pentru cheltuirea banilor publici. Promisiunea, pentru cine mai crede astfel de povești, este că procentul prevăzut de lege se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024, deși în luna iulie Executivul a adoptat Planul națională de cercetare-inovare 2022-2027 care prevede alocarea de la bugetul de stat a 60 de miliarde de lei până în 2027.
„Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut”, conform art. 49, alineat 3 din Ordonanța Guvernului nr. 57 din august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 324/2003 cu modificări și completări ulterioare. Această prevedere nu a fost însă respectată de niciun Executiv. În ianuarie 2020, Guvernul Orban proroga termenul de aplicare pentru 2022, dar la sfârșitul lui 2021 termenul de aplicare a fost împins în 2023. Acum aplicarea este amânată pentru 2024. Dacă nici Guvernul Ciucă nu are de gând să susțină cercetarea, măcar să elimine din Legea 324/2003 articolul care ne spune că „fondurile alocate anual în bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare reprezintă o prioritate a României”.
Statistica dezolantă a procentelor
Alocările financiare guvernamentale pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare au crescut la 0,26% din PIB în 2016, după care au scăzut la 0,15% în 2018 și 0,14 în 2019. „În absența unui nivel suficient de finanțare publică a cercetării și inovării pentru perioada 2014-2020, obiectivele legate de competitivitate pentru cercetare și inovare, și ale strategiei de specializare inteligentă nu au putut fi atinse”, se arată în Programul de guvernare al Guvernului Ciucă adoptat la învestirea sa în Parlament.
Creștere infimă în 2022
În 2022, Legea bugetului de stat miza pe un PIB de 1.317,2 miliarde de lei, iar bugetul alocat Ministerului Cercetării și Inovării era de 1,78 miliarde de lei. În aceste condiții, cercetarea primea doar 0,12 din PIB, cea mai mică alocare de după 2016. Chiar dacă a înregistrat o majorare de 0,67% față de anul 2021, creșterea bugetului alocat cercetării a fost cea mai mică comparativ cu cele înregistrate de celelalte ministere.
„Schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, ca motor al dezvoltării economice și de creștere a competitivității României”. Acestea se vor face prin „creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare, echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”.
Guvernul Ciucă, programul de guvernare
Alocăm cei mai puțin bani din UE
România este pe ultimul loc în rândul statelor UE cu doar 19 euro pe persoană alocați cercetării, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arătau datele publicate de Eurostat în luna august. Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) şi Germania (471 de euro pe persoană). La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) şi Ungaria (60 de euro pe persoană).
