x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special CHELULUI, TICHIE DE MĂRGĂRITAR/Stonehenge de Timişoara, moftul Primăriei

CHELULUI, TICHIE DE MĂRGĂRITAR/Stonehenge de Timişoara, moftul Primăriei

de Mircea Opris    |    11 Mar 2009   •   00:00
CHELULUI, TICHIE DE MĂRGĂRITAR/Stonehenge de Timişoara, moftul Primăriei

În timp ce majoritatea regiilor şi serviciilor sociale ale Primăriei Timişoara se confruntă cu probleme financiare, edilii timişoreni aruncă jumătate de milion de euro pe construirea unui părculeţ kitsch.



În fapt se vrea o miniatură a celebrului Complex Stonehenge (patru cercuri concentrice realizate numai din pietre) din Anglia.

Mai mult, firma care trebuie să construiască parcul mult râvnit a întârziat aproape cu patru luni terminarea spaţiului verde cu pricina. Chiar şi achiziţia materiei prime pentru realizarea unui Stonehenge a stârnit critici împotriva celor de la Direcţia de mediu a Primăriei, care nu au găsit pietre potrivite decât din import, din Grecia.

GĂSELNIŢĂ DE 500.000 DE EURO
Consilierii locali timişoreni au aprobat încă din decembrie 2008, construirea unui "parc pentru meditaţie şi recreere" într-una dintre cele mai neglijate zone ale oraşului. Locul este cunoscut drept unul infect şi este evitat de majoritatea pietonilor, din cauza ţiganilor care locuiesc în zonă, a vagabonzilor şi a haitelor de câini. Edilii susţin că parcul va fi un obiectiv turistic, asta după ce terenul de aproape 18.000 de metri pătraţi a fost folosit de-a lungul timpului drept grădină de zarzavaturi, rampă clandestină de gunoi, iar o parte din maidan  era un teren improvizat de fotbal pentru puştii din cartier. Noul parc dintre Uzina de Apă şi Podul Mihai Viteazul ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2008. Pietrele pentru construcţie sunt aduse din Grecia.

Firma care şi-a luat angajamentul să-l termine într-o lună a adus pietre tocmai din Grecia pentru amenajarea unui "Stonehenge" autohton în parc. Firma executantă, Garden Center Grup SRL, a câştigat licitaţia pentru realizarea parcului doar pentru că a venit cu un termen-record de finalizare a lucrărilor, de numai o lună.

Acum, Primăria susţine că aceasta a intrat în penalizări de 0,2% din valoarea lucrării pe zi. Investiţia se ridică la aproximativ 2.000.000 de lei. Primăria a închis ochii la primele zile de penalizare şi a început să perceapă penalităţi de abia din luna februarie. Reprezentanţii Direcţiei de Mediu afirmă că lucrările la noul parc vor fi finalizate în două săptămâni. Pe lângă întârzieri, Primăria justifică preţul exorbitant prin faptul că lucrarea are un caracter aparte.

Este vorba despre un ansamblu de colonade din piatră care vor ajunge la înălţimea de trei metri, dispuse în formă circulară, o amenajare care vrea să semene cu monumentul preistoric din Anglia. Reprezentanţii Primăriei susţin că nu s-a găsit piatra necesară la noi în ţară, aşa că materialul a fost adus tocmai din Grecia.

"Materialele pe care le-am prevăzut prin proiect nu au putut fi obţinute în România, multe din carierele din ţara noastră nefiind accesibile, aşa că nu am putut să aducem bazaltul din Apuseni şi, atunci, cel care execută lucrarea a adus aceste pietre metamorfice din Grecia.

Au paleta curcubeului, vor avea un impact vizual deosebit asupra acestui peisaj ce se va realiza prin ridicarea pietrelor la o înălţime de 3,10-3,20 metri. Piatra are reflexe interesante, sunt 11 bucăţi mai mari, cinci mai mici şi 30 de bucăţele care vor fi folosite pentru soclu", a declarat şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei, controversatul Vasile Ciupa. Lucrările sunt în toi la noul parc de pe malul Begăi.

 

Vasile Ciupa, omul ţepelor verzi

Primăria Timişoara a plătit 110.000 de lei pentru daunele cauzate la iniţiativa lui Vasile Ciupa. În 2004 s-au investit 9.443 de euro pentru un album cu arbori din peisajul oraşului, autor Vasile Ciupa. Ulterior s-a dovedit că volumul, tipărit pe bani publici, reprezintă şi teza de doctorat a directorului Ciupa.

O altă ispravă a şefului Direcţiei de Mediu a fost o tentativă de investiţie de 64 de miliarde de lei vechi în reamenajarea Parcului Rozelor, pe parcursul anilor 2006 şi 2007. Justificarea reamenajării parcului consta în faptul că trandafirii şi arbuştii erau bătrâni, iar gazonul, degradat. Studiul de fezabilitate a fost executat de Parc Silva, patronată de Dan Oarcea, prieten cu Ciupa, care a fixat şi preţul lucrării: 6.372.434  de lei noi. Ciupa a căzut de fiecare dată în picioare.

×
Subiecte în articol: special ciupa