x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CHETĂ NAŢIONALĂ/Guvernul nu are bani pentru Peleş

0
Autor: Dorian Cobuz 17 Feb 2009 - 00:00
CHETĂ NAŢIONALĂ/Guvernul nu are bani pentru Peleş


Soarta Castelului Peleş se află într-o zonă a incertitudinii. Peleşul a fost restituit în natură familiei regale, convenindu-se de principiu să fie răscumpărat de statul român pentru a rămâne în continuare un muzeu. Ministerul Culturii s-a angajat şi la răscumpărarea Foişorului şi a anexelor. Deşi până la 1 martie 2010 a rămas doar un an, negocierile cu familia regală sunt practic oprite. Se vorbeşte, din surse neoficiale, dar credibile, că statul ar avea nevoie de 30 de milioane de euro pentru răscumpărarea domeniului Peleş. Bani pe care, în condiţii de austeritate, evident, nu-i are. Pentru ca Muzeul Peleş şi parcul palatului să rămână accesibile publicului, nu există în prezent o soluţie avansată de Guvern. Iată de ce Jurnalul Naţional propune autorităţilor declanşarea unei chete publice menite să asigure suportul financiar pentru rămânerea acestui bun de valoare excepţională în patrimoniul istoric şi cultural al României. Reprezentanţii Casei Regale nu consideră termenul de 1 martie 2010 ca limită pentru încheierea negocierilor de răscumpărare.




Un adevărat simbol al României moderne şi contemporane, Castelul Peleş a ajuns din nou sursă de incertitudini. Prins între pretenţiile familiei regale şi indiferenţa autorităţilor, castelul are în continuare un destin neclar. Alături de Bran şi alte monumente istorice, Peleşul supravieţuieşte greu "furiei" restituirilor într-o ţară a indolenţilor.

În februarie 2007, Guvernul României a aprobat restituirea Castelului Peleş către familia regală. Alături de acesta se decidea restituirea şi a altor proprietăţi. De atunci şi până azi, lucrurile nu au mai evoluat în nici un fel. Cu ocazia ceremoniei prin care Casa Regală a fost pusă în posesie, Majestatea Sa Mihai I a spus că Peleşul va rămâne deschis românilor "pentru eternitate", aşa cum a fost mereu, începând cu anul 1914. "Numai că de aici încolo românii nu vor găsi aici doar camere pline cu obiecte de preţ, ci şi oameni vii, o familie care dă sens naţiunii şi amprentă statului român", a mai spus Regele.

RESTITUIRE CU CONDIŢII
Restituirea domeniului Peleş s-a făcut în baza Legii 10 din 2001. Pe baza acestei legi, Regele Mihai I a solicitat restituirea în natură a imobilului cunoscut sub denumirea de domeniul Peleş din Sinaia - Castelul şi anexele sale. Un detaliu interesant este acela că Guvernul României, în cadrul negocierilor care au premers punerea în posesie, a solicitat familiei regale să renunţe la pretenţiile financiare de 20 de milioane de franci elveţieni.

În martie 2007 a avut loc o ceremonie de punere în posesie a Castelului Peleş, dar situaţia imobilelor care constituiau anexele domeniului este încă incertă. Regia Autonomă de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a emis dispoziţii de punere în posesie, dar preluarea lor efectivă nu s-a realizat nici astăzi, după doi ani de la emiterea acelor decizii. Cele mai importante dintre anexele domeniului sunt imobilele ce formează complexul de protocol Economat şi, la fel ca şi Peleşul, imobilele nu au mai suferit nici un fel de intervenţie de reparaţii din 2001, din momentul în care familia regală şi-a cerut drepturile.

"Am convenit de principiu ca Palatul Peleş să fie răscumpărat de statul român şi să rămână în perpetuitate muzeu. Am hotărât să răscumpărăm şi Foişorul, care va deveni reşedinţă de protocol", a declarat Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii la momentul semnării deciziei de restituire a castelelor Peleş şi Pelişor.

NEGOCIERI ABANDONATE
Între timp, restituirea către Casa Regală a fost atacată în instanţă de Asociaţia Re-voluţionarilor din Decembrie '89, dar şi de prinţul Paul de România. Amândouă acţiunile au fost sortite eşecului, dar au fost explicaţia pentru care Ministerul Culturii şi Cultelor a abandonat negocierile privind despăgubirea familiei regale, astfel încât Castelul Peleş să se întoarcă în proprietatea statului român.

Tot ce ştim sigur în momentul de faţă este că statul român va continua să fie administrator al Muzeului Peleş încă un an. La 1 martie 2010 expiră termenul memorandumului semnat între Casa Regală şi Guvernul României cu ocazia punerii în posesie, moment din care este greu de spus ce se va întâmpla cu muzeul. Colecţiile găzduite astăzi de Muzeul Peleş aparţin statului român. Castelul este proprietatea MS Mihai I, iar din 2010 Casa Regală va prelua şi administrarea acestuia. Costurile de întreţinere nu sunt deloc mici şi intenţiile declarate ale Majestăţii Sale de a transforma o parte a clădirii în loc pentru membrii familiei regale complică şi mai mult ecuaţia. "Castelul Peleş, conform legii, îşi păstrează destinaţia de muzeu timp de trei ani de la restituire. El va rămâne însă mereu muzeu, conform dorinţei MS Mihai I şi a poporului meu", ne-a declarat avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu. Intenţia însă ridică foarte multe semne de întrebare. Costurile instalării familiei regale, dar şi de reparaţii şi întreţinere ale castelului, administrarea publică şi privată a imobilului care ar fi astfel şi locuit, dar şi muzeu, toate converg spre un singur punct comun: răscumpărarea de către statul român.

CINE VA PUNE BANII?
Anul trecut, fără efectul crizei economice, Muzeul Peleş a fost vizitat zilnic de aproape 500 de persoane în extrasezon şi de câteva mii în fiecare zi în sezon. Din încasări, muzeul a obţinut un venit de 4,4 milioane de lei. Pentru supravieţuire, adică acoperirea cheltuielilor totale cu salariile şi facturile de utilităţi, Ministerul Culturii a suplimentat suma cu alte două milioane de lei. Costurile, agravate de scăderea traficului de vizitatori pe fondul crizei economice, pun problema financiară cu privire la întreţinerea şi administrarea muzeului pe primul loc.

De altfel, MS Mihai I şi-a manifestat de la început interesul de a ajunge la un acord financiar cu autorităţile române care să răscumpere astfel castelul. Cifra care s-a vehiculat în jurul afacerii a fost de 38 de milioane de euro. Apoi, din mai multe surse a reieşit că s-ar fi convenit asupra unei înţelegeri de 30 de milioane de euro, valoarea răscumpărării Peleşului. Singurul comentariu oficial pe care l-a făcut Casa Regală a fost acela că există un prag pentru această răscumpărare sub care nu va accepta să coboare. Avocatul Adrian Vasiliu ne-a declarat însă că oficial nu a fost înaintată nici o pretenţie şi nici nu s-a făcut vreo ofertă din partea Guvernului României. Totul a rămas la acel "acord de principiu" despre care a vorbit ministrul Iorgulescu acum doi ani. Tot timpul care s-a scurs de atunci trebuia folosit de reprezentanţii statului român pentru găsirea unei soluţii convenabile ambelor părţi. Între timp, Guvernul are o structură nouă şi abia găseşte bani prin vistierie pentru demararea unor investiţii publice care să creeeze locuri de muncă, care să pompeze viaţă în economie.

12 LUNI PENTRU O SOLUŢIE
Adrian Vasiliu a menţionat pentru Jurnalul Naţional că opţiunea răscumpărării Peleşului rămâne deschisă pentru statul român şi după expirarea acestui termen de trei ani. Destinul unui simbol naţional pare pecetluit să fie jucat încă o dată cu cuţitul la os. Totul, din lipsa interesului.

Şi pentru că puternicii zilei din România par să nu priceapă că şi cealaltă parte are drepturi, are pretenţii justificate şi interese pe care este îndreptăţită să şi le apere. La mijloc este prins însă şi Muzeul Peleş, deţinător al unor colecţii extrem de valoroase. Un nou scandal Bran se prefigurează la Sinaia. Numai că de data aceasta scandalul ar risca să implice şi onoarea Casei Regale a României. Care le-a dat timp guvernanţilor României trei ani să-şi dovedească incapabilitatea. Iar timpul se scurge repede.


Ziditorii unui symbol

Castelul Peleş a fost construit între 1873 şi 1883 pe o proprietate de 1.000 de pogoane a Regelui Carol I. Acesta a solicitat serviciile arhitectului de şcoală germană Wilhelm von Doderer, care a trebuit să găsească soluţii pentru o construcţie care să reziste atât alunecărilor de teren, cât şi multitudinii de izvoare subterane. Construcţia a fost finanţată din caseta personală a regelui, dar şi din lista civilă, costurile totale pentru edificare şi decorare ridicându-se la aproximativ 16 milioane de lei - aur. Pe fondul solicitărilor exprese ale regelui de reducere a costurilor, Doderer şi-a încetat munca în 1876, care a fost continuată de un colaborator, Johannes Schulz. Karel Liman a fost angajat în 1884 ca arhitect-restaurator în cadrul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice de la Bucureşti şi a supraînălţat castelul cu încă un etaj.
Arhitectul Jean Erenst s-a ocupat de întreţinerea Peleşului, de altfel, a tuturor edificiilor regale de la Sinaia, până în 1948.
Citeşte mai multe despre:   special,   româniei,   regale,   roman,   castelul,   peleş,   regala,   casa regală

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept

CCR: Guvernul Orban a încălcat Constituția și principiile statului de drept
Galerie Foto O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie...

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal

Parchetul General: Nu se știe unde s-a infectat Vergil Chițac. Dar sigur nu la Bruxelles. Candidatul PNL la Primăria Constanța a scăpat de dosarul penal
Galerie Foto Senatorul liberal Vergil Chițac, infectat, în luna martie, cu noul coronavirus, din cauza căruia Parlamentul a intrat în carantină, iar proaspătul reînvestit, la acel moment, prim-ministru Ludovic Orban s-a...

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol

După orice extracţie, nu trebuie să rămână loc gol
Unii trec sănătatea danturii în categoria a doua, până când o durere de dinţi îi scoate din ţâţâni. Dantura este un organ de o importanţă deosebită, amânarea vizitei la medicul stomatolog duce la...

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban

Povestea spectaculoasă a unei donații de 1,4 milioane pentru euroalegeri. Iei bani de la „Grindă”, donezi la PNL și câștigi un post la Cancelaria lui Orban
Galerie Foto Ana Maria Dimitriu, consilierul local de la Focșani, fostă angajată la biroul parlamentar al actualului ministru al Dezvoltării Ion Ștefan, zis “Grindă”, care a împrumutat, în primăvara trecută, 1,4...

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru

Cad măști la nivel înalt: afaceri cu interlopi, polițiști și căsuțe poștale. În plin scandal Unifarm, ministrul Sanatății face milionare două offshore-uri din Cipru
Galerie Foto În plin scandal penal legat de achiziția făcută de Unifarm, în urma căruia directorul general Adrian Ionel s-a ales cu 60 de zile de control judiciar, pentru o presupusă șpagă de 760.000 de euro, Ministerul...
Serviciul de email marketing furnizat de