Astazi e sarbatoarea romaneasca a iubirii, Dragobetele. Romanul e iar in dilema: Valentin sau Dragobete? Traditia noastra are radacina ei, bine hranita de lumea satului, iar povestile de dragoste de altadata sunt deosebite. Cititi despre obiceiurile populare de Dragobete, despre un potcovar, o mandra si multe altele...
Stiuta de tot satuâ - Potcoava cu suflet din Tichilesti
In ultima vreme, la fiecare sfarsit de februarie revine cu insistenta aceeasi dilema a romanului indragostit: Valentin sau Dragobete?
Sa fim mai occidentali sau sa pastram traditia cu radacina ei bine hranita de lumea satului si udata din cand in cand de cate un muzeu sau de cate un etnolog idealist care vede in traditiile romanesti identitate si identificare cu cei care nu mai sunt, cu stramosii al caror stil de viata incercam sa-l mai conectam la aparatele de supravietuire ale nostalgiei noastre de citadini la a doua generatie.
In fond cine este acest Dragobete care imparte luna februarie cu un sfant mai putin cunoscut la noi dar cu mare in voga in lumea americana? Sarbatorit la 24 februarie, zi consemnata in calendarul popular ca Ziua indragostitilor, fiind cunoscuta si sub denumirea de Cap de primavara, Dragobete, este mai ancorat in traditia zeilor antici ai dragostei - barbat chipes si navalnic, uneori reprezentat chiar de planta numita popular "Navalnic" cu multe proprietati terapeutice care fac aluzie la dragoste, un ,,zburator cu plete negre" care bantuie visele celor indragostiti, la inceput de primavara, cand natura insasi reinvie, ursul iese din barlog cautandu-si pereche, pasarile isi cauta cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria vietii renascute dupa tenebrele iernii celei sterpe.
LOGODNA. Entitate mitologica asemanatoare lui Cupidon, Dragobete se considera a face parte din multitudinea de zeitati pagane care populau spatiul balcanic si danubiano-pontic, unde era si protector al animalelor, dar si al iubirii celor care se intalnesc si se logodesc, asa cum si pasarile "se logodesc" in aceasta zi. In ziua de Dragobete in satele romanesti se practicau multe credinte legate nu numai de dragoste si fertilitate, dar si de vindecare si renastere prin puterea naturii si a plantelor. Astfel, se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.
Inca de dimineata, tinerii, imbracati in haine de sarbatoare, se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii si, daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi in diverse farmece de dragoste.
ZAPADA ZANELOR. In sudul Romaniei, fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste. In aceasta zi nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor.
 |
SARBATOARE. Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti gazduieste in fiecare an sarbatoarea traditionala de Dragobete |
SIMBOL. Dragobete, fiul Dochiei, este considerat uneori ca facand parte din zeitatile dacice, locale, patron al tinerilor indragostiti. Dragobete era si patron al bunei dispozitii: tinerii petreceau acum la o casa, in limitele unei morale desavarsite, fetele se infruntau cu acuzatii de farmece facute pe ascuns pentru atragerea iubitilor, dar totodata se rosteau juramintele iubirii, Dragobete fiind de multe ori punct de plecare pentru viitoarele casnicii. De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator, uneori urmate de logodne adevarate, sau fetele si baietii faceau fratii de sange. Dar Dragobete era si un fel de "nas cosmic" al pasarilor de padure, din moment ce se credea ca acestea incepeau sa se imperecheze si sa-si cladeasca cuibul. Pentru toti sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case.
DILEMA... Asadar, pentru cine votam anul acesta? Pentru blajinul Sfant Valentin, cu inimioare rosii si flori de plastic sau pentru navalnicul Dragobete, cu fete de sarutat, pe obrajii spalati cu "roua zanelor".
"O viata fara sarbatoare este ca un drum lung fara hanuri", afirma, acum aproape doua milenii si jumatate, Democrit. Noi, oameni intelepti, vom sarbatori Dragostea de cate ori se va putea pe an, alaturi cu Calendarul "babelor", dar si cu cel al crestinilor caci daca "dragoste nu e nimic nu e!".
|
SPUNE-MIâ¦
|
Nebun dâamor te-am strans
la uept,
Ca edera un bland artar,
Impresurand cu bratul drept
Mijlocu-ti, mladios vlastar.
Si sanu-ti sâa lipit dâal meu,
Care svacnia atat de greu,
Ca-o lume ântrega-ar fi clatitâ¦
Spune-mi si tu deâcâai simtit.
Nebun dâamor te-am sarutat
Atuncea larg si arzetor
Siân ast sarut mi-am reversat
Tot focul inimei in dor.
|
Si-atata flacara era
In calda sarutarea mea,
Ca-o lume ântrega-ar fi topitâ¦
Spune-mi si tu de câai simtit.
Nebun dâamor cand - crud minut -
Buze si brate sâau desprins,
Pe buze-ti focul a trecut
Siân jale inima-mi sâa strans.
Caci am simtit cat e de greu,
Vai! Cand iubesci cum iubesc eu,
Sa te desparti dâun san iubitâ¦
Spune-mi si tu de câai simtit.
Iuliu. I. Rosca
Revista Familia 1889
|
|
|
ZIUA IUBIRII LA ROMANI IN MUZEUL SATULUI DIN BUCURESTI
|
|
Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" gazduieste astazi sarbatoarea traditionala de Dragobete. Programul va fi prezentat de actorii Raluca Guslicov, Dragos Silivestru si Alexandru Nicolae Mihai de la Teatrul "Constantin Tanase". Evenimentul al carui partener media este si Jurnalul National, cuprinde ansambluri folclorice, concerte de muzica
populara, folk si etno, scenete, concursuri cu premii. De asemenea, pe acordurile grupului "Teleormanul" va fi lansat DVD-ul "In memoriam Liviu Vasilica". Organizatorii nu au uitat de copii. Acestia se vor putea delecta cu "Jocul de acasa-Oltenia". Dragobetele este subiectul scenetei jucate de Rodica Mandache impreuna cu studentii pe ca-i intruieste. Scenariul conceput de Rodica Mandache imbina traditiile de Dragobete cu practicile de azi...
La Dragobete, spune Ion Ghinoiu in volumul "Comoara satelor", se faceau leagane atarnate de crengile copacilor pentru fete, tinerii cautau sa-si spuna cuvinte frumoase, sa-si faca legaminte de dragoste. Dragobeti sunt numiti feciorii cuprinsi de fiorii dragostei, dar si mugurii culesi de fete de pe crengile copacilor si pusi la ureche precum ciresele in luna mai. In unele sate, continua Ghinoiu, batranele scoteau acum din pamant radacina de spanz
folosita in practicile de medicina populara. De frica sa nu ciricaie precum pasarile toata viata, nimeni nu lucra in ziua de Dragobete. (Oana Vataselu)
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
